Nouă hartă a comorilor dezvăluie locurile urmelor preistorice

Fosilele oferă doar o perspectivă fragmentată asupra vieții preistorice. Procesul de fosilizare apare foarte rar, de aceea doar o proporție mică a viețuitoarelor care au...

Fosilele oferă doar o perspectivă fragmentată asupra vieții preistorice.

Procesul de fosilizare apare foarte rar, de aceea doar o proporție mică a viețuitoarelor care au existat pe Pământ a rezistat. Mai mult, fosilele pot fi găsite numai dacă straturile de rocă ce le conțin sunt accesibile, conform ScienceDaily.

Astfel, unele perioade geologice și regiuni au fost studiate pe larg, în timp ce altele rămân în mare parte neexplorate. Identificarea zonelor în care ar trebui căutate fosilele ar putea ajuta cercetătorii să descopere noi dovezi despre viața străveche.

Citește șiEșecul spectaculos al Elveției de a salva filiala unei bănci rusești. Cum a devenit o misiune de derusificare un „dezastru total”

Harta derivată din fosilele din ultimele 540 de milioane de ani.

Thomas A. Neubauer, din cadrul Colecțiilor Bavareze de Științe Naturale (SNSB), și Mathias Harzhauser, reprezentant al Muzeului de Istorie Naturală din Viena, au examinat răspândirea geografică a fosilelor obținute de la organisme marine de adâncime redusă din ultimele 540 de milioane de ani.

cercetătorii au realizat hărți și zonele în care nu există date despre fosile, în scopul de a determina regiuni cu potențial pentru noi descoperiri.

Echipa a consultat informații provenite din Paleobiology Database (PBDB), o colecție de date deschise ce adună descoperiri paleontologice la nivel global. Concluziile obținute au fost analizate împotriva datelor geologice din Macrostat, pentru a determina zonele în care se găsesc formațiuni rocioase adecvate și accesibile.

Cele mai mari șanse de descoperire se ascund în perioadele geologice recente.

Studiile anterioare au arătat că Mezozoicul timpuriu (252-66 de milioane de ani în urmă) și Paleozoicul (539-252 de milioane de ani în urmă) au fost deja analizate în detaliu. În consecință, noile descoperiri din aceste epoci au șanse reduse de a produce progrese importante în știință în viitorul apropiat.

Totuși, cele mai semnificative șanse se regăsesc în epoci geologice mai recente. Chiar dacă Era Cenozoică, care a început în urmă cu 66 de milioane de ani, a fost intens studiată, depozitele marine de adâncime mică din acea perioadă conservează un potențial semnificativ pentru identificarea unor fosile noi.

Cercetătorii au descoperit zone ale planetei unde ar putea apărea fosile de specii neidentificate până în prezent și unde straturile geologice esențiale sunt la îndemână.

Această hartă ar putea conduce expedițiile viitoare.

Noua metodă ar putea facilita paleontologilor planificarea unor expediții mai productive și utilizarea optimă a resurselor existente, orientându-se către zonele cu cele mai mari probabilități de descoperire, în loc să se concentreze pe cele deja intens investigate.

„Faptul că multe regiuni ale Pământului rămân neexplorate oferă speranța unor descoperiri valoroase”, spune paleobiologul SNSB Neubauer.

Acest articol subliniază că extinderea colecțiilor fosile se dovedește a fi o provocare, avansând cu greu, însă noua hartă ar putea constitui un instrument util pentru cercetători în organizarea proiectelor și campaniilor de săpătură.

Instrumentul poate fi folosit și pentru prioritizarea colecțiilor muzeale existente, care încă așteaptă să fie analizate științific.

„Prin stabilirea unor priorități bine gândite, putem completa strategic lacunele din înregistrările fosile”, a adăugat cercetătorul în continuare.

COMENTARII / 0