Potrivit surselor ȘtirileProTV.ro, un document prevede introducerea unor coeficienți specifici pentru calcularea veniturilor angajaților finanțați din resurse publice. Este posibil ca aceste propuneri să fie ajustate înainte de a fi supuse dezbaterii publice, programată pentru săptămâna următoare.
Nu se cunosc detalii suplimentare
privind eventuale schimbări. Legea urmează să fie oficializată după o perioadă de consultare publică.
Citește șiVideo Premieră în Serbia: O femeie din comunitatea LGBT a preluat funcția de președinte după demisia lui Vucic. Cine este Ana Brnabic
Anterior intrării în vigoare a noii legi, o analiză efectuată de Știrile ProTV, pe baza unui document obținut, a scos la iveală detalii despre veniturile celor mai influenți oameni din țară, precum și ale angajaților din diverse sectoare, printre care administrația locală, învățământul, armata și justiția. Este important de menționat că aceste salarii au fost calculate având ca referință salariul minim care este programat să crească la 4325 lei brut începând cu luna iulie.
În rândul înalților oficiali aleși ai statului, coeficienții de salarizare variază între 5,44 și 8,00. Funcția de Președintele României are cel mai mare coeficient, de 8,00, ceea ce corespunde unui salariu brut de 34.600 de lei. În cadrul Parlamentului, atât președintele Senatului, cât și cel al Camerei Deputaților au un coeficient de 7,00, echivalent cu 30.275 de lei.
Guvernul are o structură salarială astfel: prim-ministrul cu un coeficient de 7,00 și o remunerație de 30.275 lei, în timp ce un viceprim-ministru are un coeficient de 6,46 și câștigă 27.939 lei. Pe de altă parte, miniștrii și miniștrii delegați au un coeficient de 6,26 și un salariu de 27.074 lei. În continuare, secretarii de stat au un coeficient de 5,76 și o remunerație de 24.912 lei, respectiv subsecretarii de stat cu un coeficient de 5,04 și un salariu de 21.794 lei.
În cadrul administrației locale, coeficienții variază în funcție de mărimea unității administrativ-teritoriale și de funcția îndeplinită. În București, primarul general are un coeficient de 5,89, ceea ce corespunde unui salariu de 25.474 lei, fiind cea mai mare valoare din această categorie. 24.090 lei reprezintă salariul viceprimarului Capitalei, care are un coeficient de 5,57, similar cu cel al președinților de consilii județene. Primarii municipiilor reședință de județ și primarii de sector au un coeficient de 5,31, ceea ce înseamnă un salariu de 22.966 lei. Pentru orașele și municipiile cu peste 200.001 de locuitori, coeficientul este de 5,25, iar salariul corespunzător este de 22.706 lei. Pe măsură ce mărimea localităților scade, valorile coeficienților scad treptat până la 4,35 pentru primarii localităților cu până la 10.000 de locuitori, cărora li se atribuie un salariu de 18.814 lei. În cazul viceprimarilor, grila de coeficienți începe de la 3,50 pentru localitățile mici și corespunde unui salariu de 15.138 lei.
În domeniul educației universitare, valorile coeficienților pentru diferite funcții variază considerabil, de la 1,84 (7.958 lei) la 5,50 (23.788 lei). Funcția cea mai bine remunerată este cea de rector, care are coeficienți de 5,23 pentru gradul I (22.620 lei) și 5,50 pentru gradul II (23.788 lei). Cei care ocupă funcția de decan au coeficienți în intervalul 4,96 (21.452 lei) și 5,23 (22.620 lei). În ceea ce privește personalul didactic, profesorii universitari au coeficienți care variază între 2,40 (10.380 lei) și 4,00 (17.300 lei), în funcție de experiența profesională, în timp ce asistenții universitari au coeficienți cuprinși între 1,84 (7.958 lei) și 2,16 (9.342 lei).
În sectorul preuniversitar, coeficienții inspectorilor școlari generali variază între 3,67 și 3,86, ceea ce corespunde unor salarii de 15.873 lei și 16.695 lei. În același timp, inspectorii generali adjuncți au coeficienți în intervalul 3,50-3,69, traducându-se în salarii cuprinse între 15.138 lei și 15.960 lei. Pe de altă parte, funcțiile de inspector școlar de specialitate sunt asociate cu coeficienți între 3,27 și 3,44, echivalând cu venituri de 14.143 lei și 14.878 lei. În ceea ce privește conducerea unităților de învățământ, directorii au coeficienți în domeniul 3,18-3,35, ceea ce înseamnă salarii de 13.754 lei și 14.489 lei, în timp ce directorii adjuncți au coeficienți între 3,06 și 3,22, corespunzători unor venituri de 13.235 lei și 13.927 lei.
În ceea ce privește cadrele didactice, scara de valori începe de la 1,84 (7.958 lei) pentru cei la început de carieră și atinge 2,35 (10.164 lei) pentru profesorii cu grad didactic I și experiență. În categoria educatorilor și învățătorilor, coeficienții variază între 1,77 (7.655 lei) și 2,05 (8.866 lei). Pentru personalul auxiliar din școli, exemplele de salarii sunt cuprinse între 1,14 (4.931 lei) și 2,00 (8.650 lei), cele mai mari valori fiind înregistrate pentru informaticieni și analiști programatori, în timp ce cele mai mici sunt aferente supraveghetorilor de noapte.
În cazul intrării în vigoare a noii legi privind salarizarea, preoții, militarii și judecătorii vor beneficia de anumite venituri bănești. Acestea sunt detaliate în proiectul de lege.
În rândul personalului clerical, preoții au coeficienți care variază între 1,42 (6.142 lei) și 1,60 (6.920 lei). Funcția de preot la început de carieră, care necesită studii medii, are un coeficient de 1,42, echivalentul a 6.142 lei, pe când un preot cu gradul I și studii superioare are un coeficient de 1,60, adică 6.920 lei.
În domeniul sănătății, grilele de salarizare variază semnificativ în funcție de pozițiile de conducere și execuție. Conducătorii unităților medicale au coeficienți care se situează între 3,39, ceea ce înseamnă 14.662 lei, și 5,50, echivalentul a 23.788 lei. În ceea ce privește managerii, aceștia au valori cuprinse între 5,12, adică 22.144 lei, și 5,50, adică 23.788 lei, în timp ce managerii generali se situează între 5,07, ceea ce înseamnă 21.928 lei, și 5,34, adică 23.096 lei. Directorii medicali, la rândul lor, au valori între 4,97, adică 21.495 lei, și 5,39, echivalentul a 23.312 lei. În plus, directorilor financiari-contabili, economici sau tehnici au valori mai mici, asistenții medicali-șefi ajungând chiar și la 3,39, adică 14.662 lei.
În domeniul justiției, analiza unor exemple a scos la iveală intervale de valori cuprinse între 3,01 (13.018 lei) și 6,00 (25.950 lei) pentru magistrați. Cei mai bine poziționați sunt judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care au valori în intervalul de la 5,85 (25.301 lei) la 6,00 (25.950 lei), în funcție de experiența profesională. În ceea ce privește judecătorii și procurorii de curte de apel, aceștia pot ajunge la 5,85 (25.301 lei), în timp ce cei de tribunal au un maxim de 5,56 (24.047 lei), iar magistrații de judecătorie până la 4,80 (20.760 lei). În partea inferioară a exemplelor oferite se regăsesc judecătorii și procurorii stagiari, cu valori între 3,01 (13.018 lei) și 3,13 (13.537 lei).
În domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, coeficienții de salarizare variază în funcție de grad și de natura postului. 5,00, adică 21.625 lei, reprezintă coeficientul pentru șefii de stat major, secretarii de stat, directorii de departament și șefii serviciilor de informații. Cei care ocupă funcții de adjuncți și directori generali au un coeficient de 4,90, echivalent cu 21.193 lei, în timp ce subsecretarii de stat și funcțiile echivalente au 4,79, adică 20.722 lei. Pe măsură ce se trece la grade militare și profesionale inferioare, valorile scad treptat: pentru generalii și chestorii, coeficienții sunt între 4,39 (18.987 lei) și 4,67 (20.198 lei), pentru coloneii și comisarii-șefi, între 2,72 (11.764 lei) și 3,59 (15.527 lei), iar pentru căpitanii și inspectorii principali, între 1,95 (8.434 lei) și 2,40 (10.380 lei).
În sistemul bugetar, o nouă lege privind salarizarea a fost implementată.
Prima propunere a guvernului pentru un nou cadru legislativ referitor la remunerarea angajaților finanțați din resurse publice a fost concepută pentru a aborda dezechilibrele salariale existente și pentru a institui norme mai transparente și viabile.
În cadrul eforturilor de reformă, o nouă inițiativă a fost lansată ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, asumate de România, cu scopul de a îmbunătăți echitatea salarială și transparența în sistemul public. Accentul este pus pe corectarea dezechilibrelor actuale, generate de legea din 2017, care a condus la apariția unor diferențe considerabile între diversele categorii de funcționari publici.
În fiecare an, inclusiv 2024 și 2025, remunerarea angajaților din sectorul public a rămas constantă, fiind stabilită prin ordonanțe de urgență emise în ultima lună a anului. Creșterea fondurilor alocate pentru salariile bugetarilor, cunoscute sub numele de „anvelopa salarială” de către specialiștii în economie, a înregistrat o creștere de 40% în perioada 2022–2024, de la 118 miliarde de lei la sfârșitul anului 2022 până la 164 de miliarde de lei la sfârșitul anului 2024, perioadă care a fost urmată de înghețări ale acestor valori.
Statul român a alocat 30 de lei în anul 2023 și 32 de lei în anul 2024, pentru fiecare 100 de lei colectați sub formă de taxe și impozite, în scopul finanțării remunerațiilor pentru angajații din sectorul public. În prezent, cheltuielile curente depășesc veniturile disponibile.
Limitarea decalajului salarial constituie un aspect fundamental al reformei, raportul dintre salariul minim și cel maxim fiind plafonat la 1:8, spre deosebire de proporția actuală de 1:12. Această măsură urmărește reducerea inegalităților salariale și o repartizare mai justă a veniturilor.
Se prevede, de asemenea, o restricție severă prin proiect: toate drepturile de natură salarială vor putea fi atribuite numai pe baza acestei legi. Orice avantaje stabilite prin acte normative alternative vor fi lipsite de efecte. În paralel, sunt păstrate excepțiile pentru instituții cum ar fi Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau ANRE.
COMENTARII / 0