Noul premier ungar cere România în Grupul de la Vișegrad.

Prim-ministrul ungar Péter Magyar a anunțat că țara sa nu numai că urmărește revitalizarea Grupului de la Vișegrad ca entitate influentă în cadrul diplomației Uniunii Europene, dar este deschisă și la posibilitatea extinderii acestuia.
Extinderea ar putea cuprinde Austria, România și regiunea Balcanilor de Vest, după cum a relatat POLITICO în urma declarațiilor premierului Magyar.

Grupul de la Vișegrad este în prezent alcătuit din Ungaria, Polonia, Slovacia și Republica Cehă.

În ciuda faptului că a fost inițial gândit ca o entitate care să apere interesele regiunii centrale europene în cadrul Uniunii Europene, Grupul de la Vișegrad a înregistrat o scădere semnificativă a influenței sale diplomatice în perioada recentă, ca urmare a unor neconcordanțe interne majore. Aceste diviziuni au devenit mai evidente, în special, prin prisma raporturilor tensionate dintre Viktor Orbán, fostul prim-ministru ungar cu afinități pro-Kremlin, și Donald Tusk, actualul prim-ministru polonez cu poziții ferme anti-ruse și pro-UE.

Citește șiUE nu mai poate nega declinul lui Friedrich Merz. Cum arată cel mai pesimist scenariu pentru Bruxelles (Politico)

Magyar are ambiția de a transforma acest grup într-o forță politică semnificativă în cadrul Uniunii Europene.
El a propus extinderea grupului prin includerea țărilor nordice, Croația, Slovenia, posibil Austria și chiar a statelor din Balcanii de Vest care nu sunt actualmente membre ale blocului comunitar.

Schimbarea de putere la vârful guvernului ungar a avut loc odată cu înlocuirea lui Viktor Orban pe postul de premier, moment care a declanșat eforturile Ungariei și Poloniei de a revitaliza Grupul de la Vișegrad, cu scopul de a obține o poziție influentă în cadrul diplomației europene.

Peter Magyar, noul prim-ministru al Ungariei, are în vedere consolidarea parteneriatului cu Polonia și extinderea colaborării în cadrul Grupului de la Vișegrad, alături de Slovacia și Republica Cehă, pentru a restabili vitalitatea și influența acestui format în cadrul Uniunii Europene. El se arată deschis la extinderea acestei colaborări și către alte țări, printre care se numără țările scandinave, Austria, Croația, Slovenia, România și țările din Balcanii de Vest care nu sunt încă membre UE.

Inima Europei bate în Europa Centrală și de Est

.
În acest context, el subliniază necesitatea ca aceste țări să colaboreze strâns pentru a menține această vitalitate pe termen lung. De asemenea, el și-a exprimat bucuria față de propunerea de a organiza o reuniune a șefilor de guvern în timpul președinției ungare, care se încheie la sfârșitul lunii iunie, și i-a invitat pe prim-miniștrii Poloniei, Slovaciei și Cehiei la Budapesta, în speranța că reuniunea va avea loc la sfârșitul lunii iunie.

Anunțul privind o posibilă reuniune la Budapesta a fost făcut de Magyar, având în vedere că Ungaria este președintele actual al Grupului de la Vișegrad.
Înainte de sfârșitul lunii iunie, Ungaria ar putea organiza un summit la Budapesta în acest context.

Un sentiment de bucurie deosebită îl va cuprinde pe Tusk, după cum a declarat el însuși.

„Voi fi mai mult decât fericit”

, a afirmat Tusk.
El a adăugat că a fost nevoie de o perioadă lungă de așteptare pentru ca acest moment să aibă loc.
Acesta se referă la reluarea discuțiilor într-un cadru comun alături de reprezentanții Ungariei, Slovaciei și Cehiei.
Scopul acestor discuții comune este să se identifice soluții atât pentru națiunile lor, cât și pentru beneficiul Europei.

De asemenea, Tusk a accentuat necesitatea de a reînnoi legăturile bilaterale.