Nu contează ce mâncăm, ci și cu cine: descoperirile cercetătorilor

Nu doar alimentația, ci și mediul în care se servește masa poate modifica modul în care organismul transformă glucoza. Science Advances a publicat un studiu bazat pe 108 participanți, care a demonstrat că nivelul glicemiei a crescut mai modest și s-a normalizat mai rapid atunci când aceiași indivizi au mâncat aceeași cantitate de pâine alături de o persoană apropiată, în contrast cu situația în care au consumat alimentele în singurătate. Science Alert a raportat că cercetătorii au constatat că prezența socială influențează atât reglarea temperaturii corpului, cât și reacția la stres.

Consumul de alimente în singurătate ar putea modifica, la nivel fiziologic, modul în care corpul transformă glucoza. Un studiu recent, publicat în Science Advances, a descoperit că compania unei persoane dragi în timpul mesei poate facilita reglarea mai bună a glicemiei.

În cadrul studiului, 108 voluntari au fost monitorizați pentru evoluția glicemiei, după ce fiecare a ingerat mai mult de 100 de grame de pâine obținută din făină albă de grâu.

Citește șiAceste ploșnițe îți vor invada în curând casa: iată ce nu trebuie să faceți sub nicio formă

Participanții au consumat masa în două contexte diferite. În primul scenariu, fiecare a mâncat în singurătate, iar în celălalt a fost însoțit de o persoană apropiată.

În intervalul de două ore următoare, cercetătorii au urmărit reacția corpului la ingerarea carbohidraților.

Rezultatul: atunci când participanții au mâncat în compania unei persoane apropiate, nivelul glicemiei a crescut mai puțin și a revenit mai repede la valorile inițiale decât atunci când au mâncat singuri.

Autorii studiului susțin că rezultatele constituie dovezi pentru conceptul pe care îl denumesc „fiziologie socială” – ideea conform căreia interacțiunile și relațiile sociale pot afecta în mod direct

„Reglarea glicemiei nu ține doar de ceea ce mâncăm, ci și de persoanele cu care mâncăm”

— Spune Shir Atzil, profesor la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

„Relațiile noastre joacă un rol biologic activ în bunăstarea noastră fizică.”

În ce mod relațiile sociale ar putea influența organismul?

Fiziologia socială reprezintă un model prin care cercetătorii încearcă să clarifice modul în care activitățile fiziologice ale corpului sunt afectate de contextul social.

Conform acestei perspective, indivizii nu funcționează exclusiv ca ființe autonome, complet separate de cei din jur. Interacțiunile sociale pot influența măsurabil mecanisme precum reglarea glicemiei, temperatura corporală sau răspunsul la stres.

„Obișnuiam să considerăm corpul ca un sistem izolat care se autoreglează”, spune Atzil. „Descoperirile noastre arată că fiziologia umană este, în esență, socială.”

Cercetătoarea afirmă că intimitatea cu o persoană dragă poate diminua efortul fiziologic necesar autoreglării, oferind astfel un beneficiu metabolic.

Ce se produce când ne aflăm în izolare?

Investigațiile efectuate asupra altor specii de animale sociale, muște de fructe, rozătoare, porci și maimuțe, au legat isolarea socială de o serie de schimbări fiziologice.

În funcție de specie și de condițiile experimentului, izolarea poate perturba sistemul imunitar, poate intensifica răspunsul la stres și poate fi asociată cu o durată de viață mai scurtă.

Printre indivizi, studiile au constatat legături între singurătate și un control glicemic mai slab, precum și între singurătate și un risc mai mare de diabet de tip 2.

experimentele pe animale, în contrast cu acestea, cercetările realizate la oameni nu pot recrea voluntar perioade extinse de izolare socială, din motive etice.

Prin urmare, oamenii de știință urmăresc modificările fiziologice care apar atunci când aceeași persoană se află singură sau în compania altcuiva. Răspunsul glicemic este una dintre modalitățile prin care aceste diferențe pot fi măsurate.

Reglarea temperaturii și compania unei alte persoane

cercetătorii au efectuat teste suplimentare, în scopul de a verifica dacă prezenței sociale poate fi detectat și în alte procese fiziologice.

Într-un studiu în care au fost implicați 116 participanți, cercetătorii au investigat cum corpul răspunde la contactul cu frigul.

În situațiile în care participanții erau în preajma unui partener, reglarea temperaturii corporale se dovedea mai eficientă. Intensitatea efectului creștea în special atunci când cele două persoane se atingeau.

Totuși, cercetătorii au observat beneficii și atunci când participanții nu aveau contact fizic direct.

Rezultatele indică faptul că doar prezența unei alte persoane în vecinătate poate modifica felul în care organismul se adaptează la anumite condiții.

Și modul în care corpul răspunde la stres poate fi diferit

Într-un alt grup de studii, s-au implicat 115 adulți și 56 perechi mamă‑sugar.

Persoanele implicate au trecut printr-un test de stres, iar cercetătorii au monitorizat reacțiile fiziologice legate de acesta.

În situația în care o altă persoană era prezentă, reacția de excitație fiziologică a fost mai redusă. Printre semnele monitorizate a inclus și transpirația.

Răspunsul fiziologic la stres a scăzut și mai rapid atunci când participanții erau în preajma altcuiva, chiar și fără contact fizic direct.

Rezultatele studiilor arată că interacțiunea socială poate afecta diverse mecanisme de control ale corpului, nu doar procesul de metabolizare a glucozei.

Ce implicații vor avea aceste descoperiri în viitorul îndelungat?

Cercetătorii evidențiază că este necesar să se determine în ce măsură aceste rezultate imediate se transformă în beneficii pentru sănătate pe termen lung.

Studiile populaționale au evidențiat, de mai multe ori, corelații între interacțiunile sociale și nivelul de sănătate generală.

Indivizii cu legături sociale mai solide tind să raporteze un nivel de bine mai ridicat, iar numeroase studii le-au asociat cu o sănătate îmbunătățită și cu o speranță de viață extinsă.

În loc de a fi benefică, isolarea socială s-a dovedit a fi legată de creștere a frecvenței problemelor metabolice și cardiovasculare, de o vindecare a rănilor mai lentă, de o eficiență a somnului mai scăzută și de un risc sporit de mortalitate.

Aceste legături nu arată că izolarea constituie singura cauză a acestor probleme. Starea de sănătate depinde de mulți factori, iar legăturile interumane pot interacționa cu stilul de viață, condițiile economice, accesul la servicii medicale și alte variabile.

Legăturile și bunăstarea

Unul dintre cele mai recunoscute studii privind fericirea este Harvard Study of Adult Development, care a început în urmă cu opt decenii și continuă până în prezent.

Cercetătorii au monitorizat viața participanților, examinând chestionare, interviuri și date medicale.

O dintre concluziile centrale ale proiectului este că relațiile apropiate sunt strâns asociate cu sănătatea și starea de bine pe parcursul vieții.

Noul studiu avansează un pas, încercând să demonstreze că impactul relațiilor sociale nu se limitează doar la aspecte psihologice sau comportamentale, ci poate fi detectat și în procese fiziologice măsurabile.

Glicemia este subiectul studiului, care indică faptul că aceeași porție poate declanșa un răspuns fiziologic variat în funcție de mediul social în care se consumă.

Cercetătorii consideră că aceste rezultate susțin ideea că organismul uman nu funcționează complet separat de mediul social și că simpla prezență a unei persoane apropiate poate modifica, cel puțin temporar, modul în care organismul își reglează anumite funcții.