Neurochirurgia din România se confruntă cu un paradox dureros: deși este o ramură medicală critică, iar județe întregi din țară rămân fără medici de specialitate sau fără linii de gardă, tinerii medici rezidenți ocolesc această ramură. Într-un sistem medical în care neurochirurgia se ia tot mai aproape de ultimele locuri la examenul de rezidențiat, inițiativa Asociației Neurovida de a sprijini tinerii medici s-a izbit de un zid de neînțelegere și dezinteres. „Bursa Neurovida oferă cazare și masă gratuită pentru rezidenții care vor să învețe chirurgie complexă. Nu s-a înscris NICIUN medic rezident din România. Singurul care a venit este un proaspăt absolvent de Medicină care a vrut să vadă dacă își poate dedica viața acestei meserii”, a mărturisit pentru Libertatea dr. Georgian Ciobotaru, medic neurochirurg, fondatorul Asociației NeuroVida.
Cartografia unui deficit persistent: Cât de severă este, în practică, lipsa medicilor neurochirurgi din România
Criza neurochirurgilor din România este confirmată și de datele oficiale. Conform statisticilor CMR, în întreaga țară există doar 404 de specialiști și primari în Neurochirurgie cu drept de liberă practică valabilă. În 8 județe nu există niciun medic neurochirurg. În afară de numărul mic, CMR evidențiază o disparitate teritorială majoră.
Citește și1 din 3 adulți români suferă de obezitate. Cazul revoltător al pacientului refuzat de spitale pentru că era „prea gras” și ce își propune să schimbe Carta Albă a Obezității
Capitala concentrează aproape 50% din resursele neurochirurgicale: În București, 169 de specialiști își desfășoară activitatea. Următoarele centre universitare de referință sunt Iași (37), Timiș (27), Cluj (26) și Mureș (20). Județele în pragul limită al supraviețuirii medicale: În regiunea opusă, 8 județe din România dispune de un singur medic neurochirurg cu drept de liberă practică, printre care se numără Călărași, Covasna, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Sălaj, Teleorman și Vaslui.
Pacientul din zonele rurale, care solicită o intervenție neurochirurgicală de urgență, se bazează apropă în totalitate pe transferul către centrele mari.
Relatarea despre Radu Mesaroș, absolvent de Medicină, conține citatul:
„Puteam să jur că nu voi ajunge în neurochirurgie”
Radu Mesaroș a finalizat în vara 2026 studiile la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) George Emil Palade din Târgu Mureș. În prezent, se pregătește cu intensitate pentru examenul de rezidențiat programat în toamnă.
Radu, originar dintr-o casă modestă, fără alt medic în rândul rucs, a resimțit încă de la facultate o chemare intensă de a sprijini ceilalți. În perioada studențiatului, a ocupat funcția de vicepreședinte al Ligii Studenților, a lansat inițiative de educație medicală și a creat podcasturi motivaționale pentru tineri. Totuși, aspirația sa inițială se îndrepta spre chirurgia pediatrică.
Radu Mesaroș, absolvent proaspăt al facultății de Medicină, a spus că în primul an de studiu, la cursul de neuroanatomie, se aflau într-o stare de confuzie completă. Nu se putea imagina că, într-un viitor îndepărtat, ar ajunge să lucreze în sala de neurochirurgie. Când a aflat despre bursa creată de domnul doctor Ciobotaru, deși nu era încă rezident în acte, a răspuns:
«De ce nu?»
Am vrut să încerc acum, în cele 7 zile de bursă, ca să-mi dau seama dacă chiar îmi doresc acest stil de viață și această specialitate pentru tot restul vieții.
Radu a sosit în capitală și a trăit prima sa zi în sala de operații alături de dr. Ciobotaru, unde a asistat la o intervenție de 4 ore și jumătate pentru îndepărtarea unui meningiom cerebral.
„Modul în care a reușit să expună tumora, să facă o operație atât de curată și bine organizată, te făcea efectiv să te îndrăgostești de modul în care operează. Satisfacția când pacienta s-a trezit pe masă, era comunicativă și bine… îți dă o stare extraordinară. Dacă îți place chirurgia și ai nevoie de puțină adrenalină, dar mai ales dacă vrei să ai certitudinea că ai lăsat ceva în urmă, neurochirurgia îți oferă această împlinire”, a povestit Radu Mesaroș.
Semnal de avertizare: niciun rezident medical nu a depus cerere pentru bursă
Bursa, inițiată de Asociația Neurovida, a fost proiectată să asigure complet cazarea și mesele pentru tinerii medici rezidenți din întreaga țară care doresc să petreacă o săptămână în București pentru a participa la intervenții neurochirurgicale de complexitate rară, tehnici inexistente în centrele provinciale.
Realitatea a fost însă dărâmată de statistica înscrierilor: „Am lansat bursa de o lună. Nu avem pe nimeni care să-și fi depus candidatura dintre rezidenții din țară. Avem un medic rezident din Republica Moldova care a venit anterior și pe studentul Radu din Târgu Mureș, care a venit să vadă dacă i se potrivește. Ce mă frapează este că noi nu oferim opțiunea de a vedea intervenții banale, ci operații care nu se mai fac în altă parte în țară: meningioame de sinus cavernos, chirurgia epilepsiei, aborduri prin pleoapă. E o durere să ai banii, resursele și disponibilitatea, dar să nu fie nimeni interesat să învețe”, a povestit dr. Georgian Ciobotaru, medic primar neurochirurg la Spitalul Militar Central din București.
Primul rezident care a beneficiat programului a fost Iurie Trohin, provenind din Republica Moldova. Dr. Ciobotaru a găzduit pe Iurie în propria sa locuință, întrucât pachetul oficial al asociației avea ca scop sprijinirea sistemului național.
„L-am cazat la mine acasă, l-am hrănit cu ce aveam prin frigider, i-am organizat un tur al mai multor spitale din București și l-am trimis înapoi acasă. M-am bucurat să întâlnesc un rezident ca el”.
Neurochirurgia are o perioadă de 6 ani, aceeași lungime ca și Facultatea de Medicină. Încărcarea monumentală, suferințele zilnice, amenințările juridice și tensiunea psihologică intensă au convertit această disciplină, odinioară printre cele mai solicitate, într-o specialitate evitată de noile generații.
„Din păcate, tinerii o iau printre ultimele opțiuni la rezidențiat, pentru că e văzută ca o specialitate fără viitor, cu muncă imensă, apeluri noaptea și scandaluri. În plus, deși avem județe cu un singur medic neurochirurg sau chiar niciunul, managerii de spitale din provincie refuză să scoată posturi la concurs. Nu ar trebui să existe niciun județ în România fără cel puțin 5-6 neurochirurgi și fără linie de gardă dedicată!”, e de părere dr. Ciobotaru.
Speranță pentru generația tânără și îndrumare în neurochirurgie
În București, experiența lui Radu arată că sprijinul și deschiderea medicilor cu experiență pot transforma complet traiectoriile.
„Orice întrebare am avut, indiferent cât de inocentă sau «prostească» a părut, domnul doctor a avut o răbdare incredibilă să-mi explice. Când stai lângă un specialist desăvârșit, ți-e și rușine să nu citești, să nu vrei să știi mai mult. Eu cred în tânăra mea generație. Nu trebuie să rămânem indiferenți. Ca viitor medic, trebuie să ai capacitatea emoțională de a te implica, pentru că lucrezi cu oameni și nu știi niciodată când poți ajunge tu în locul pacientului de pe masă”, a spus Radu Mesaroș.
Dr. Ciobotaru își dorește ca exemplul tânărului Radu să acționeze ca un semn de alertă pentru alți tineri medici din România:
Dr. Georgian Ciobotaru, specialist în neurochirurgie și creator al organizației NeuroVida, împreună cu Radu Mesaroș, absolvent de Medicină. Foto: arhiva personală
„Mesajul meu pentru rezidenți este să se țină tare. Dacă ajung în această specialitate, să meargă să învețe de la cineva bun. Odată ce ai învățat meserie corect, nimeni nu ți-o mai poate lua!”, a spus fondatorul asociației NeuroVida.
În ce fel poți aplica sau sprijini inițiativa NeuroVida
Toți rezidenții neurochirurgi din țară care doresc să beneficieze de cazare și masă gratuite în București timp de o săptămână pentru a învăța proceduri complexe sunt invitați să trimită un e-mail la adresa [email protected] în care să atașeze un CV recent și o scurtă scrisoare de intenție.
Implicarea comunității reprezintă un factor esențial pentru menținerea proiectului. Dacă vrei să ajuți formarea viitorilor chirurgi, poți contribui cu donații periodice către contul Asociației Neurovida: https://neurovida.ro/doneaza/.
Dr. Ciobotaru a menționat că există 4 instituții medicale în capitală: două publice și două private colaboratoare, unde rezidenții pot lucra alături de neurochirurgi experimentați și pot primi îndrumare pentru o săptămână.
COMENTARII / 0