În județul Vrancea, o populație de peste 360 de urși a dus la o creștere considerabilă a interacțiunilor dintre oameni și animale sălbatice, fiind aproape dublă față de nivelul considerat optim. Potrivit Agerpres, numărul intervențiilor autorităților a înregistrat o creștere constantă în ultimul an.
Conform informațiilor oferite de instituțiile de reglementare a mediului, numărul de urși bruni în județ 363 este considerabil mai mare decât 195, care reprezintă efectivul optim pentru fondurile cinegetice, generând astfel o presiune sporită asupra mediului natural și o creștere a frecvenței interacțiunilor cu populația umană.
Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.
Declarația lui Silviu Chiriac, consilier la Direcția Județeană pentru Protecția Mediului Vrancea, oferă o perspectivă detaliată pentru Agerpres, sugerând că această discrepanță trebuie evaluată ținând cont de caracteristicile locale și de factorii care afectează comportamentul faunei, nu numai dintr-un punct de vedere valoric.
Vrancea se confruntă cu o situaţie în care populaţia de urs brun estimată prin studii genetice, care este de aproximativ 363 de indivizi, depăşeşte efectivul optim de 195 de exemplare stabilit pentru judeţ. Această diferenţă arată că numărul real de urşi este de aproximativ 1,8 ori mai mare decât cel considerat optim pentru fondurile de vânătoare. Discrepanţa dintre cele două cifre indică faptul că populaţia de urşi este mai numeroasă decât nivelul considerat durabil în raport cu condiţiile de habitat şi utilizarea terenurilor.
Conceptul de efectiv optim al populaţiei de urs brun este însă un concept depăşit, care are la bază echilibrul dintre potenţialul ecologic al habitatului şi nivelul de toleranţă al activităţilor umane
, însă în practică nu sunt luate în considerare factori precum seceta, defrişările sau impactul activităţilor umane, dar nici resursele suplimentare din livezi abandonate sau culturi agricole, care afectează semnificativ comportamentul urşilor.
Creșterea numărului de întâlniri dintre oameni și urși este o realitate tot mai evidentă, după cum reiese din datele oficiale.
Inspectoratul de Jandarmi Județean Vrancea a raportat, într-un răspuns către Agerpres, că în intervalul aprilie 2025 – martie 2026, numărul apelurilor la 112 referitoare la prezența urșilor a ajuns la 160, fiind înregistrate 121 de cazuri în intravilan și 39 în extravilan.
Aceste cifre reprezintă o creștere semnificativă comparativ cu perioada 2024 – 2025, când au fost semnalate 101 de apeluri.
În județul Vrancea, 160 de solicitări de intervenție pentru ursul brun au fost adresate prin SNUAU 112 în perioada 01.04.2025 – 31.03.2026, majoritatea fiind înregistrate în intravilan – 121 de cazuri, în timp ce 39 de solicitări au fost raportate în extravilan. Spre comparație, în perioada anterioară, 01.04.2024 – 31.03.2025, au fost consemnate 101 solicitări, din care 68 în intravilan și 33 în extravilan.
Localitățile cele mai afectate de prezența ursului brun sunt Tulnici, Vintileasca, Vizantea-Livezi, Dumitrești, Nereju, Vidra, Gura Caliței, Soveja, Răcoasa și Poiana Cristei
, potrivit informațiilor oferite de Jandarmeria Vrancea, care a analizat sesizările.
Condițiile de mediu existente în județ, împreună cu tiparul de comportament al urșilor care variază în funcție de anotimp, contribuie la acest fenomen.
Factorii naturali care predomină în regiune și obiceiurile sezoniere ale animalelor joacă un rol semnificativ în explicarea acestei situații.
Zonele subcarpatice din judeţul Vrancea sunt cunoscute pentru concentrarea de urşi în perioada iulie-septembrie, fenomen explicat prin prezenţa abundenţei de fructe şi cereale în zonele populate de oameni. Ulterior acestei perioade, urşii îşi schimbă arealul, ocupând zonele montane unde îşi petrec hibernarea în păduri dense, departe de aşezările umane. Potrivit lui Silviu Chiriac, această distribuţie teritorială este influenţată direct de disponibilitatea resurselor alimentare, iar concentrarea de urşi poate fi temporară şi dependentă de condiţiile locale.
Controlul numărului de urși se reflectă în cifrele care arată că, recent, numărul de exemplare capturate a fost destul de mic. În 2025, nouă urși au fost capturați în județ, iar în 2024, opt urși au fost îndepărtați, dintr-un total de 11 exemplare pe an aprobate pentru extragere.
2026 va avea o ţintă de gestionare a 25 de exemplare la nivelul judeţului, distribuite pe sectoare de vânătoare, cu accent pe regiunile unde riscul de întâlniri cu activităţile oamenilor este mai crescut.
Prejudiciile cauzate de urși reprezintă o provocare permanentă în numeroase localități din județ, unele fiind destul de semnificative.
Potrivit datelor oferite de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Vrancea, sumele compensatorii cele mai mari acordate în anul 2025 au fost în comunele Bârseşti și Soveja, unde valoarea prejudiciilor a depășit 10.000 de lei pentru animalele domestice ucise.
În Vrâncioaia, a fost înregistrat un prejudiciu de aproximativ 9.000 de lei, în timp ce în Poiana Cristei despăgubirile au ajuns la peste 5.500 de lei.
De asemenea, au fost raportate pagube considerabile în Vintileasca, cu peste 5.600 de lei, și în Valea Sării, unde atacurile au dus la pierderi de peste 4.500 de lei.
În repetate rânduri, astfel de evenimente au avut loc în localitățile Dumitrești, Nereju și Vizantea-Livezi, unde au fost semnalate atât decese de animale domestice, cât și distrugeri de culturi agricole, ceea ce demonstrează că fenomenul se extinde la nivel de județ.
Pentru a preveni potențiale conflicții, 112 este numărul la care oamenii sunt încurajați să raporteze imediat apariția urșilor, facilitând astfel intervenția promptă a echipelor de specialitate.
Protejarea gospodăriilor și evitarea hrănirii faunei sălbatice sunt măsuri suplimentare recomandate de către autorități pentru gestionarea eficientă a situației.
Astfel, cetățenii sunt informați să acorde atenție sporită protecției proprietăților lor și să contribuie la prevenirea incidentelor prin respectarea acestor recomandări.
COMENTARII / 0