”Președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul privind desemnarea domnului Siegfried-Vasile Mureșan în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constituția României, republicată”, se arată în mesajul transmis, luni, de Administrația Prezidențială.
Siegfried Mureșan dispune de 10 zile.
Odată ce decretul care îl numește premierul este publicat în Monitorul Oficial, Siegfried Mureșan dispune de 10 zile pentru a-și constitui cabinetul, a întocmi planul de guvernare și a solicita Parlamentului aprobarea de învestitură.
Citește șiFlorin Manole: pensiile vor fi indexate cât
În scopul investirii Guvernului, este obligatoriu să se obțină votul majorității parlamentarianilor, adică cel puțin 233 de voturi, în configurația actuală a Parlamentului. Să se atingă această cifră constituie una dintre provocările majore pentru premierul ales.
Conform datelor oficiale, Siegfried Mureșan începe cu 186 de voturi: 80 din PNL, 58 din USR, 31 din UDMR și 17 din minoritățile naționale. Pentru ca guvernul să fie aprobat de Parlament, este necesar să obțină cel puțin 233 de voturi. Astfel, îi lipsesc 47 de voturi.
Recomandări Video
Premierul desemnat trebuie să obțină aceste voturi dincolo de partidele care îl susțin deja, fie printr-un acord cu alte grupuri parlamentare, fie prin voturi individuale. Fără aceste susțineri, cabinetul Mureșan nu poate fi învestit.
Constituția explică modul în care se desfășoară alegerile anticipate
Incertitudinea legată de voturile pe care se poate baza Siegfried Mureșan în Parlament redeschide discuțiile despre alegerile anticipate. Constituția stabilește la articolul 89, primul alineat, că președintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
În cazul în care Siegfried Mureșan nu reușește să obțină susținerea Parlamentului, România se află într-o situație în care se stabilesc condițiile minime pentru dizolvarea legislativului și pentru organizarea alegerilor anticipate: două propuneri trebuie respinse în termen de cel puțin 60 de zile. Totuși, conform Constituției, președintele nu este nevoit să decidă în acest sens, ci dispune doar de opțiunea de a acționa.
Este important să menționăm că, odată cu demisia Guvernului Bolojan în data de 5 mai 2026, președintele Nicușor Dan a propus încă două persoane pentru poziția de premier: Eugen Tomac și Adrian Veștea, iar singura dintre ele a obținut votul Parlamentului.
Primul candidat desemnat a fost Eugen Tomac, la data de 4 iunie. În calitate de europarlamentar, i s-a atribuit sarcina de a constitui guvernul, la aproximativ o
În aceeași zi, 14 iunie, Nicușor Dan a făcut a doua nominalizare: Adrian Veștea. Președintele CJ Brașov și prim-vicepreședinte al PNL a fost desemnat imediat după retragerea lui Tomac. Veștea a prezentat ulterior lista miniștrilor și programul de guvernare, însă Cabinetul său a fost supus votului în Parlament pe 22 iunie și a fost respins, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, din cele 212 voturi exprimate.
După ce Guvernul Veștea a fost respins, Nicușor Dan nu a depus încă o nominalizare oficială pentru funcția de premier până la consultările programate pentru 17 septembrie. În acea perioadă, diferitele partide au prezentat propriile lor propuneri: PSD a susținut candidatul Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au promovat candidatul Siegfried Mureșan. Acestea erau doar inițiative ale partidelor, fără a reprezenta desemnări efectuate de președinte.
COMENTARII / 0