
Un avans semnificativ a fost înregistrat în domeniul științific, permițând prognozarea duratei de viață a unei persoane prin analizarea activităților sale cotidiene.
Viața poate fi prezisă cu o mai mare acuratețe decât se credea anterior.
În cadrul unui studiu, 81 de pești Killifish africani au fost ținuți sub observație continuă prin intermediul unor camere video instalate în acvariile lor, pe întreaga durată a vieții lor.
Durata de viață a fiecărui pește a fost astfel monitorizată de cercetători.
Studiind un volum imens de înregistrări video, cercetătorii au stabilit o legătură între activitățile cotidiene și durata de viață a indivizilor.
Astfel, prin corelarea tiparelor de comportament zilnic cu probabilitatea de supraviețuire, oamenii de știință de la Stanford au făcut o descoperire semnificativă.
Procesul de îmbătrânire poate fi evaluat în mod indirect prin analiza comportamentului individual, fără a fi nevoie de metode invazive. Comportamentul reprezintă o modalitate neinvazivă de a înțelege mecanismele de îmbătrânire.
Potrivit cercetătorilor, comportamentul uman poate servi drept indicator neinvaziv al procesului de îmbătrânire.
Concluzia principală a studiului a fost dezvăluită de Dr. Claire Bedbrook, bioinginer și neuroștiințist, care a discutat despre aceasta în cadrul emisiunii BBC Science Focus, ca coautoare principală a cercetării.
Este concluzia majoră a acestui studiu
, a afirmat ea.
Un ciclu de 24 de ore poate reprezenta o perioadă suficientă pentru a evalua stadiul de îmbătrânire și chiar durața de viață a unei persoane, potrivit observării unor indicatori de bază, precum activitatea fizică și calitatea somnului.
Potrivit spuselor lui Bedbrook, odată ce tehnologia purtabilă de tip smartwatch devine din ce în ce mai răspândită, în călătoria sa de la maturitate până la moarte, cercetătorii ar putea dobândi cunoștințe privind poziția unei persoane în cadrul acestui parcurs.
„Bedbrook a explicat că, întrucât ceasurile inteligente sunt deja obișnuite, oamenii de știință ar putea fi în curând capabili să înțeleagă unde se află o persoană în călătoria sa de la maturitate până la moarte”
Potrivit lui Bedbrook, odată cu proliferarea ceasurilor inteligente, cercetătorii ar putea dobândi în viitorul apropiat capacitatea de a estima cu exactitate poziția unei persoane în cadrul traiectoriei sale de viață, de la maturitate până la
moarte
.
Această posibilitate se datorează faptului că oamenii de știință ar putea înțelege și cuantifica cu mai multă precizie procesul de înaintare în vârstă.
Procesul de îmbătrânire la animalele dotate cu un creier complex poate fi elucidat prin rezultatele acestui studiu. Concluziile obținute până în prezent au potențialul de a oferi informații prețioase în acest sens.
Durata de viață a unei persoane poate fi prezisă cu ajutorul activităților dintr-o singură zi obișnuită, potrivit cercetătorilor. Stanford a fost locul unde specialiștii au făcut această descoperire remarcabilă.
70–100 de zile de viață de la debutul vârstei adulte reprezintă o perioadă în care diferențele de comportament devin evidente la peștii care urmează să aibă o durată de viață mai lungă.
Comportamentul distinct al acestora îi deosebește de cei care vor avea o viață mai scurtă.
Dr. Ravi Nath a exprimat o părere extrem de interesantă în legătură cu studiul realizat, și anume posibilitatea de a prezice cu exactitate vârsta unui animal și dacă acesta va avea o viață lungă sau scurtă, pe baza observațiilor comportamentale la o vârstă relativ fragedă.
„Mi se pare foarte interesant faptul că am reușit să observăm comportamentul unui animal la o vârstă relativ tânără și să estimăm cu precizie vârsta acestuia și dacă va avea o viață lungă sau scurtă”
, a declarat el pentru BBC Science Focus, în calitate de coautor principal al studiului.
Descoperirile cercetătorilor au scos la iveală variații semnificative în ceea ce privește pattern-urile de somn ale oamenilor.
Durata de viață a peștilor este direct legată de tiparele lor de somn. Un studiu recent a arătat că acei pești care trăiesc mai mult tind să doarmă preponderent noaptea. În schimb, peștii cu o viață mai scurtă au obiceiul de a dormi din ce în ce mai mult în timpul zilei, pe măsură ce trec de perioada de tinerețe și ajung la maturitate.
Se observă că peștii cu niveluri ridicate de activitate – caracterizați prin mișcări mai energice și mai rapide, precum și printr-un comportament mai spontan în perioada diurnă, în mediul lor acvaristic – prezintă o probabilitate superioară de a trăi mai mult.
100 de comportamente unice au fost identificate de oamenii de știință, care reprezintă elemente fundamentale ale acțiunilor killifish-ului. Acestea sunt acțiuni de scurtă durată și multe dintre ele au conexiuni cu durata de viață a acestui pește.
Într-un studiu remarcabil, cercetătorii de la Stanford au reușit să estimeze durata de viață a unei persoane analizând doar o zi din obiceiurile sale zilnice.
Durata de viață a unui pește poate fi prezisă cu exactitate de către cercetători utilizând modele de învățare automată. Acestea se bazează pe datele comportamentale adunate în doar câteva zile din perioada sa de viață mediană.
Cercetătorii au făcut o altă descoperire, și anume că procesul de îmbătrânire la pești se desfășoară în aproximativ două până la șase faze distincte, în loc de a fi continuu, ceea ce reflectă rezultatele recente obținute în urma studiilor asupra oamenilor.
Longevitatea a devenit puțin mai previzibilă datorită cercetătorilor de la Stanford, care au făcut o descoperire remarcabilă. Cercetarea lor a scos la iveală un factor cheie care poate indica durata de viață a unei persoane. Rezultatele studiului au arătat că o singură zi poate oferi informații valoroase despre longevitatea cuiva. Această descoperire a fost realizată chiar de cercetătorii de la Stanford.
Potrivit spuselor lui Bedbrook, presupunerea inițială a fost că procesul de îmbătrânire se desfășoară într-un mod lin, unde fiecare zi aduce cu sine o ușoară deteriorare comparativ cu ziua anterioară.
„Inițial, am emis ipoteza că îmbătrânirea este un proces gradual, fiecare zi fiind puțin mai rea decât cea precedentă”
, a declarat acesta.
Se observă că monitorizarea comportamentală arată perioade prelungite de stabilitate, care sunt întrerupte de schimbări bruște.
În aceste momente critice, îmbătrânirea se accelerează rapid la animale, ducând la o nouă fază de viață.
Astfel, tranzițiile abrupte marchează schimbări semnificative în procesul de îmbătrânire.
Viitoarele cercetări ar putea examina modul de comportare al peștilor într-un mediu mai apropiat de cel natural, permițându-le o interacțiune socială mai intensă. Cercetătorii ar putea lua în considerare posibilitatea ca peștii să aibă parte de mai mult contact social în cadrul studiilor viitoare.
„Studiile viitoare ar putea analiza comportamentul într-un cadru mai natural. Oamenii de știință vor permite peștilor să aibă mai mult contact social”
COMENTARII / 0