Oana Gheorghiu: Vânzarea acţiunilor statului nu e „hoţească”, explică mecanismul

Într-un moment deosebit de dificil pentru România, Oana Gheorghiu a reacționat pe pagina sa de Facebook, accentuând că răspândirea intenționată a panicii și dezinformării de...

Într-un moment deosebit de dificil pentru România, Oana Gheorghiu a reacționat pe pagina sa de Facebook, accentuând că răspândirea intenționată a panicii și dezinformării de către un politician depășește sfera atacului politic, transformându-se într-o problemă de iresponsabilitate publică. „Ce se propagă astăzi despre aşa-zisa «vânzare hoţească» a unor pachete de acţiuni ale statului este o ştire falsă, creată în mod deliberat pentru a speria populaţia şi a otrăvi mediul public.” Ea a negat existența oricărei decizii de a oferi „cadou” pachete de acțiuni unor fonduri, într-o postare făcută joi.

„Nu, nu există nicio decizie de «cadou» făcut unor fonduri «alese din pix»”

Documentul respectiv a fost caracterizat de către aceasta ca fiind unul de tip preliminar, scopul său fiind acela de a iniția un proces de consultare publică, fiind disponibil pe pagina web oficială a Guvernului încă de la data de 16 aprilie. Este important de remarcat că raportul menționat anterior constituie o propunere aflată în dezbatere publică.

Citește șiVideo Nicușor Dan: „România a progresat în 20 de ani”. Mesaj pentru românii din Diaspora și apel la colaborarea cu mediul privat

În cadrul acestui proces, viceprim-ministrul a oferit clarificări suplimentare. Nu există nimic ocult sau realizat în grabă. Documentul respectiv reprezintă un material de lucru ce prezintă posibilităţi, nicidecum hotărâri definitive. Acesta nu include evaluări autonome, concluziile fiind de natură orientativă. De asemenea, se recomandă ca Guvernul să dispună efectuarea unor studii de fezabilitate pentru companiile vizate. Abia după finalizarea acestor studii, se va reveni cu o propunere de decizie pentru fiecare situaţie în parte. În plus,

„estimările de venituri sunt prezentate clar ca estimări la preţurile curente de piaţă, nu ca angajamente”

, a mai spus viceprim-ministrul.

În legătură cu acest subiect, Oana Gheorghiu a făcut o declarație importantă, și anume că ideea de a ocoli Bursă nu este propusă, ci mai degrabă este o interpretație falsă. Raportul prezentat anterior a oferit detalii suplimentare, menționând în mod clar că anumite companii ar putea fi considerate pentru o listare parțială la Bursa de Valori București. De asemenea, studiile de fezabilitate vor fi realizate la comanda ministerelor responsabile, cu scopul de a examina aceste posibilități.

Într-o declarație recentă, Oana Gheorghiu a afirmat că „Vânzarea hoțească” a acțiunilor statului nu este decât o știre falsă.

„Nu, mecanismul ABB nu este o invenție obscură sau o fraudă mascată.”

Accelerated bookbuilding, sau ABB, este un mecanism standard pe piețele de capital, utilizat de ani de zile pentru plasamente rapide către investitori instituționali. Acesta a fost aplicat și în cazul unor companii listate la Bursa de Valori București, de exemplu în tranzacții cu OMV Petrom prin Fondul Proprietatea.

Acest mecanism se adresează în mod obișnuit investitorilor instituționali, și nu unei oferte publice de retail. Potrivit Oanei Gheorghiu, „Asta nu înseamnă ‘furt’, ‘sabotaj’ sau ‘cadou din pix’.” În schimb, reprezintă un mecanism de piață standard, utilizat pentru pachete mari, cu reguli clare, intermediari și preț stabilit prin cererea din piață.

Oana Gheorghiu a exprimat dezamăgirea sa față de faptul că unii politicieni transformă proceduri din piața de capital în conspirații fantasmagorice. „Faptul că unii politicieni decid să transforme proceduri din piaţa de capital în conspiraţii fantasmagorice este o dezamăgire totală în raport cu nişte oameni care pretind că au multă experienţă profesională în spate.” Ea a subliniat că este dreptul oricui să critice o politică publică, dar mințirea cu bună știință despre „escrocherii”, „prăduire” și „avantaje personale” fără fapte și probe constituie o propagandă periculoasă.

Oana Gheorghiu a lansat un apel public la responsabilitate și decență, afirmând că „Ultimul lucru de care România are nevoie astăzi este de ştiri false, care nu fac altceva decât să toarne gaz pe foc şi inflamează societatea folosind narative complet false.”

În cadrul ședinței de Guvern din 16 aprilie, Oana Gheorghiu, vicepremier, a supus discuției o listă preliminară referitoare la potențiala înscriere la bursă a anumitor întreprinderi de stat.

În cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Palatul Victoria, Oana Gheorghiu a oferit detalii despre procesul de listare a unor companii. Este vorba despre o propunere care include o listă de companii pentru explorare, fără ca acest lucru să implice o decizie sau asumare politică. Această listă a fost întocmită la nivelul specialiștilor din cadrul AMEPIP și al Cabinetului, în urma discuțiilor purtate cu experți din domeniul pieței de capital. Pentru a trece la următorul pas, este necesar un studiu de fezabilitate care să determine dacă respectivele companii sunt eligibile pentru listare. Procesul de listare fiind unul complex, specialiștii care se ocupă cu această activitate sunt cei care trebuie să-l finalizeze.

În urma prezentării unei note informative în cadrul reuniunii de Guvern, Oana Gheorghiu, vicepremier cu atribuții privind reforma întreprinderilor de stat, a dezvăluit o serie de companii de stat care urmează să fie listate la bursă, operațiuni care necesită o perioadă de pregătire de cel puțin 6-12 luni. Printre acestea se numără: CEC Bank, pentru care s-a propus o ofertă publică inițială

IPO – ofertă mixtă (acţiuni noi + pachet stat)

; Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, unde FP are în plan să vândă un pachet de 20% printr-o ofertă mixtă; Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, la care FP urmează să vândă tot un pachet de 20% prin aceeași modalitate; Societatea Naţională a Sării (Salrom), ce are prevăzute vânzări de 49% din acțiunile sale prin ofertă mixtă; Loteria Română, care va fi listată printr-o

ofertă mixtă (acţiuni noi + pachet stat)

; Compania Naţională Imprimeria Naţională, cu o IPO de tip ofertă mixtă; Cuprumin-Zăcământul Roşia Poieni, ce prevede un parteneriat strategic și nu o listare directă la BVB; Romarm și Uzina Mecanică Cugir, pentru care o IPO este condiționată de schimbări legislative; și Compania Naţională Poşta Română, care are programată o IPO de 6,48% sau o ofertă mixtă, după realizarea unui studiu de fezabilitate.

Referitor la obiectivul din PNRR care vizează reorganizarea anumitor întreprinderi de stat, Oana Gheorghiu a informat că România urmează să sugereze reorganizarea companiilor Electrocentrale Group, Tipografica CFR şi Telecomunicaţii CFR.

COMENTARII / 0