Țara noastră continuă să figureze printre liderii europeni în ceea ce privește munca nedeclarată. Preocuparea pentru acest fenomen persistă, conform datelor recente. România se menține într-o poziție de top în cadrul european pentru acest tip de activitate.
Țara noastră continuă să se confrunte cu o problemă acută legată de munca la negru, fenomen care este strâns corelat cu ocuparea formală scăzută și cu un sector informal considerabil în diverse sectoare. Limitările în colectarea veniturilor publice sunt cauzate, potrivit raportului OCDE, de
„nivelul scăzut al conformării fiscale și prevalența muncii informale”
Citește șiWaldevar Energy și-a dublat afacerile într-un singur an. Saltul financiar al companiei al cărei director a fost arestat în dosarul mitei de 450.000 de euro
.
Economia subterană se manifestă într-o varietate de moduri, printre care se numără lipsa contractelor de muncă și neclaritatea veniturilor prin salarii în plic, atunci când o parte din remunerație este achitată în mod neoficial. Această practică tinde să fie mai răspândită în domenii precum agricultura, construcțiile și serviciile ocazionale, inclusiv în regiunile rurale, unde munca în gospodării și activitățile agricole destinate asigurării stricte a necesităților de bază sunt mai comune, în special în zonele rurale, unde predomină gospodăriile familiale și activitățile agricole de subzistență.
Printre pericolele majore pentru economia românească se numără plăţile salariale în numerar, nedeclarate oficial. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a semnalat aceste probleme.
Munca nedeclarată și plata salariilor în plic au repercusiuni negative atât pentru forța de muncă, cât și pentru economia în ansamblu. În urma acestui fenomen, angajații care primesc salarii nedeclarate sunt privați de beneficii vitale, precum contribuțiile la pensii și asigurările de sănătate. În situația unui litigiu de muncă, acestora li se îngreunează sarcina de a proba condițiile efective de muncă și veniturile reale.
Lucrătorii din economia informală sunt adesea excluși din sistemele de protecție socială, ceea ce crește riscul de sărăcie, mai ales la vârsta pensionării
, se arată în raport.
În cazul în care companiile care se supun regulamentelor sunt puse în fața concurenței cu cele care acordă salarii în plic, acestea din urmă au un avantaj considerabil datorită cheltuielilor reduse. Pe de altă parte, bugetul de stat înregistrează pierderi substanțiale din impozite și cotizații sociale, consecința fiind afectarea capacității de finanțare a unor servicii vitale pentru societate, cum ar fi sănătatea, educația și pensile.
Potrivit raportului OCDE, economia informală din România are o prezență semnificativă din cauza mai multor factori. Taxarea excesivă a forței de muncă și lipsa unui sistem de control fiscal eficient sunt două dintre principalele cauze. În plus, decalajul dintre cheltuielile totale cu forța de muncă suportate de angajatori și veniturile nete ale angajaților conduce la menținerea practicilor de muncă nedeclarate.
„Acest tip de practică apare frecvent în economiile unde nivelul taxării muncii este ridicat și unde controlul fiscal este insuficient”
, se arată în raportul OCDE.
Au fost înaintate propuneri de măsuri menite să reducă munca nedeclarată. Combaterea acestui fenomen rămâne o prioritate pentru autoritățile române. Sunt preconizate soluții concrete pentru diminuarea acestui fenomen.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică propune o abordare complexă pentru diminuarea muncii nedeclarate, concentrându-se pe facilitarea tranziției angajaților din sectorul informal în cel formal. Modernizarea sistemului fiscal și digitalizarea mecanismelor de monitorizare sunt considerate esențiale, la fel și utilizarea eficientă a analizelor de risc pentru depistarea muncii la negru. De asemenea, consolidarea puterii instituționale în aplicarea sancțiunilor este văzută ca o măsură cheie.
În plus, studiul propune diminuarea obstacolelor birocratice și adoptarea unor strategii guvernamentale menite să promoveze ocuparea formală a forței de muncă. OCDE subliniază că consolidarea sistemului de colectare a impozitelor și combaterea economiei subterane sunt vitale pentru stabilizarea finanțelor publice și buna funcționare a mecanismelor de pe piața muncii.
„Îmbunătățirea colectării taxelor și reducerea economiei informale sunt esențiale pentru consolidarea finanțelor publice și pentru funcționarea eficientă a pieței muncii”
, se menționează în raport.
Pe termen lung, dezvoltarea economică și sustenabilitatea sistemelor sociale sunt amenințate de munca la negru, care ar putea continua să reprezinte un obstacol major în absența unor acțiuni rapide și eficace. Munca la negru și lipsa de măsuri eficiente sunt principalele motive de îngrijorare.
Pentru a consolida veniturile statului și a garanta viabilitatea financiară pe termen lung a României, raportul OCDE prezintă o serie de sugestii fiscale. OCDE recomandă, printre altele, fie să se elimine, fie să se majoreze considerabil plafonul pentru contribuțiile sociale ale celor care lucrează ca independenți, să se interzică regimul de microîntreprindere în cazul activităților de consultanță și al profesiilor liberale, să se mărească impozitele pe veniturile provenite din chirii, dobânzi și câștiguri de capital, precum și să se anuleze cota redusă de TVA pentru sectorul hotelier și cel al restaurantelor, eliminarea sau majorarea semnificativă a plafonului pentru contribuțiile sociale ale persoanelor cu activități independente, interzicerea regimului de microîntreprindere pentru consultanță și profesii liberale, majorarea impozitelor pe veniturile din chirii, dobânzi și câștiguri de capital, precum și eliminarea cotei reduse de TVA pentru hoteluri și restaurante.
În cazul în care ați detectat o inexactitate într-un material publicat de Libertatea, aveți posibilitatea să ne informați prin intermediul adresei de email [email protected].
COMENTARII / 0