„Adevărul trebuie mărturisit: românii din Valea Timocului vorbesc limba română. Graiurile locale sunt o bogăție a limbii noastre, nu un temei pentru inventarea unei limbi distincte”, a transmis marți Radu Cosma, pe pagina sa de Facebook. Oficialul român s-a aflat duminică la Mănăstirea Mălainița, din estul Serbiei, unde a participat la manifestările prilejuite de proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena.
Mănăstirea Ortodoxă Română Mălainița se află sub jurisdicția Vicariatului Timocului, o structură a Episcopiei Daciei Felix din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dedicată comunităților ortodoxe românești din estul Serbiei. În cadrul ceremoniei, au participat înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe și reprezentanți ai statului român, printre care senatorul Mircea Chelaru și consilierul prezidențial Eugen Tomac.
Citește șiAEP: Valoarea subvenţiilor alocate partidelor, în noiembrie 2026, ajunge la peste 17.700.000 lei. Cea mai mare sumă, primită de PSD
„Și în Serbia va veni momentul adevărului”
În discursul susținut la Mănăstirea Mălainița, parțial publicat de Jurnal Românesc, Radu Cosma a comparat situația din Serbia cu cea a „limbii moldovenești” din Republica Moldova și Ucraina.
„Limba vlahă este un rudiment al politicilor staliniste, ateiste, comuniste, la fel cum a fost în Ucraina sau în Republica Moldova. Chiar dacă Ucraina sau Republica Moldova au renunțat la limba moldovenească, care a fost o invenție a birourilor staliniste, credem că și în Serbia va veni momentul adevărului”, a declarat Radu Cosma.
„Să ne rugăm bunului Dumnezeu ca frații noștri să fie luminați, astfel încât noi să putem să rostim adevărul: că suntem români, că avem aici continuitate în exprimare”
a declarat Cosma, subliniind identitatea românilor din Valea Timocului și menționând continuitatea comunității din zonă.
El a amintit și rădăcinile istorice ale comunității, precum și tradiția creștină din regiune, menționându-i pe Sfântul Niceta de Remesiana și pe martirii Hermil și Stratonic, despre care a spus că au trăit în perioada romană. Cosma a subliniat „o continuitate în timp și spațiu între România și comunitatea istorică din Serbia” și a adăugat că „acest lucru nu poate fi trecut cu vederea”.
ICR: Diferențierea dintre „limba vlahă” și limba română reprezintă un construct artificial.
Valea Timocului se găsește în partea de est a Serbiei, aproape de granițele cu România și Bulgaria, unde locuiesc comunități ce vorbesc dialecte romanice. Discuția despre identitatea acestor grupuri și despre numele limbii utilizate persistă de mai mult timp.
Potrivit Institutului Cultural Român, distincția dintre „vlah” și „român”, respectiv dintre „limba vlahă” și limba română, este artificială. În statisticile oficiale ale Serbiei, însă, „vlahii” și „românii” sunt înregistrați separat ca apartenență etnică, iar vlaha și româna apar separat și în datele referitoare la limba maternă.
În ultimul recensământ al Serbiei, efectuat în 2022, 21.013 respondenți s-au identificat ca vlahi, în timp ce 23.044 s-au considerat români. Referitor la limba maternă, Institutului de Statistică al Serbiei a raportat că 23.216 persoane au declarat vlaha, în contrast cu 21.477 care au menționat româna.
Înregistrările din recensământ indică o diferență în distribuția geografică: grupurile care s-au identificat ca vlahi se află predominant în partea de est a Serbiei, inclusiv în regiunea Timocului, în timp ce comunitatea română este majoritar localizată în Voivodina, în nordul țării.
Consiliul Europei a abordat tema românilor și vlahiilor.
Discuția privind identitatea și statutul lingvistic al vlahilor din estul Serbiei nu a apărut recent. În 2008, un raport emis de Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a evidențiat divergențe în cadrul comunității: unii dintre vlahi se vedeau ca parte a minorității române, în timp ce alții se recunoșteau ca o minoritate separată.
2023, Consiliul Europei a întocmit un raport de evaluare în care limbile română și vlaha sunt tratate separat în cadrul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, analizând măsurile adoptate de Serbia pentru protejarea și promovarea ambelor limbi.
Nicușor Dan: Limba și tradițiile românești, responsabilitatea statului
Mălainița a devenit, de asemenea, un moment oportun pentru a întări susținerea României față de comunitatea românească din Valea Timocului. În mesajul său, președintele Nicușor Dan, prezentat la ceremonia organizată de Eugen Tomac, a accentuat că responsabilitatea fundamentală a statului față de românii de pretutindeni constă în
“prezervarea și promovarea identității naționale, a limbii, a credinței, a culturii și tradițiilor românești”
.
Președintele a descris proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena drept o sărbătoare a credinței, dar și a „memoriei și continuității unei comunități” care și-a păstrat identitatea și tradițiile de-a lungul generațiilor. De asemenea, a subliniat importanța „punților noastre istorice și culturale” care continuă să definească legătura dintre România și comunitățile românești din Serbia.
COMENTARII / 0