Oficial rus: Putin ar putea lovi baze NATO în România

Vladimir Putin, președintele Rusiei, este reticent în a iniția discuții de pace cu Ucraina, potrivit trei surse familiare cu activitatea Kremlinului, care au vorbit cu Reuters.
Opoziția sa față de negocieri a fost consolidată de atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii critice rusești, inclusiv rafinării și porturi.
Într-un scenariu de escaladare, un fost funcționar al Ministerului Apărării al Rusiei a sugerat că Rusia ar putea lua în considerare efectuarea de lovituri împotriva bazelor NATO situate în România și în țările baltece.

Conform unor informații, două surse care au dorit să păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că Putin ar putea să aibă în vedere o accentuare a tensiunilor.

• Una dintre aceste surse, care are o legătură strânsă cu președintele rus,
• și care se întâlnesc frecvent cu liderul de la Kremlin

au menționat că există o probabilitate ridicată ca Rusia să ia în scurt timp măsuri suplimentare pentru a escalada situația, care a ajuns deja în al patrulea an.
Această posibilitate a fost discutată în contextul lunilor următoare.

Citește șiVideo Soloviov, propagandistul lui Putin, amenință Germania cu un deșert radioactiv

Președintele american Donald Trump a declarat că Vladimir Putin își dorește încheierea războiului și că o soluție este „mai aproape decât își imaginează oamenii”.

Declarații recente ale președintelui american Donald Trump au adus în atenție evoluția conflictului, sugerând că omologul său rus, Vladimir Putin, este în căutarea unei încheieri a războiului, considerând că o rezolvare ar putea fi mai aproape decât se estimează.
Trump a purtat discuții telefonice distincte în cursul săptămânii anterioare, atât cu Putin, cât și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Ulterior, Trump și Zelenski au avut o întâlnire suplimentară în cadrul summitului NATO,
unde președintele Ucrainei a menționat că discuțiile lor au inclus „idei pentru a aduce pacea mai aproape”.

Informațiile respective nu au făcut obiectul unor declarații din partea Casei Albe, conform aceleiași surse.

Obiectivul declarat al lui Putin este să obțină stăpânirea completă asupra regiunii Donbas.

Potrivit unei surse familiare cu situația, Vladimir Putin persistă în obiectivul militar fundamental al Rusiei: cucerirea în întregime a zonei Donbas din estul Ucrainei, chiar dacă avansul armatei rusești a cunoscut o reducere a vitezei în anul curent.

Potrivit unei anumite surse, Președintele Rusiei a respins recent ideile înaintate de anumiți consilieri, care recomandau o soluție de compromis prin înghețarea luptelor la pozițiile actuale de pe linia frontului.

În urma unei evaluări strategice, o sursă cu legături strânse cu Kremlinul a dezvăluit că Putin are convingerea că forțele armate ruse vor obține, în timp, controlul complet asupra regiunii Donbas.

Anterior, în cursul lunii iunie, Volodimir Zelenski a fost refuzat în demersul său de a stabili un dialog direct cu omologul său rus și de a conveni asupra unei încetări a focului, după cum a făcut cunoscut însuși președintele rus.

Nu a existat și nici nu există o abordare concretă din partea sa

în această direcție, a afirmat președintele Rusiei la acea vreme, în legătură cu solicitarea înaintată de Volodimir Zelenski.

Potrivit declarațiilor recente, Rusia menține o poziție de pregătire pentru o rezolvare pașnică a situației, însă Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a subliniat că dispun de capacitățile necesare pentru a opera în mod autonom și a continua operațiunea militară specială.

„Rusia este pregătită pentru o soluționare pașnică, însă dispune de suficiente capacități pentru a acționa independent și pentru a continua operațiunea militară specială”

, a afirmat el, citat de sursa respectivă.

Informațiile culese de serviciile de informații ucrainene sugerează că Moscova se pregătește pentru noi acțiuni militare, contrar oricăror eforturi de negociere a păcii, potrivit administrației prezidențiale din Kiev.

Un oficial rus a dezvăluit că Președintele Rusiei are în vedere posibile operațiuni militare împotriva unor obiective strategice din România, potrivit informațiilor obținute de Reuters.

Se vehiculează posibilitatea unor lovituri împotriva obiectivelor NATO, potrivit unor experți din Rusia. NATO ar putea fi vizată, au declarat acești specialiști. Anumite scenarii au fost discutate în cadrul unor dezbateri interne.

În opinia numeroși experți militari din țările occidentale, o ocupare completă a regiunii Donbas de către Rusia ar necesita o mobilizare obligatorie, însă o asemenea măsură ar întâmpina dificultăți în a obține sprijin politic în interiorul Rusiei.
Procesul de luare a deciziilor în Rusia ar putea fi influențat de această posibilă decizie.

Un posibil scenariu de escaladare a conflictului, inclusiv prin lovituri asupra unor obiective europene, cum ar fi baze NATO din regiunea Mării Baltice, a devenit subiect de discuție din ce în ce mai frecvent în rândul experților militari ruși.

O astfel de evoluție ar putea duce la o ciocnire deschisă între forțele rusești și NATO, ceea ce ar pune în discuție angajamentul reciproc al membrilor alianței, și anume că un act de agresiune împotriva unuia dintre ei este considerat un atac împotriva tuturor.
Acest scenariu ar putea avea implicații majore pentru securitatea regională.

Nu există declarații oficiale care să confirme sau să infirme aceste informații.

din eroare anterior a fost șters ultimul cuvânt și expresia și refăcut ca in original se potrivește doar

O posibilă confruntare ar putea avea loc între Rusia și NATO, ceea ce ar constitui un test pentru politica de solidaritate a alianței, care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor.

Un posibil scenariu, potrivit Jack Watling, expert la Royal United Services Institute (RUSI) din Marea Britanie, implică acțiuni provocatoare din partea Moscovei, menite să creeze tensiuni în cadrul alianței NATO, prin

atacuri izolate și limitate

.

Un expert a afirmat că, deși Rusia nu are drept scop un conflict cu NATO, anumite acțiuni ar putea crea diviziuni în cadrul Alianței cu privire la răspunsul adecvat.
În prezent, Rusia nu are în plan să se implice într-un război cu NATO.

„Rușii nu urmăresc un război cu NATO, însă astfel de acțiuni ar putea diviza Alianța în privința modului în care ar trebui să răspundă”

,
a declarat expertul.

O posibilă scădere a nivelului de relații dintre Rusia și organizația NATO ar putea constitui un argument suficient de puternic pentru Vladimir Putin pentru a reintroduce serviciul militar obligatoriu, conform evaluării făcute de un oficial rus.

În urma unei posibile escaladări, NATO ar putea fi vizată cu atacuri asupra infrastructurii sale militare, inclusiv în România și regiunea statelor baltice, potrivit unor scenarii discutate la nivel intern.

Serioase repercusiuni apărut în Rusia ca urmare a Ucrainei care a efectuat multiple atacuri împotriva rafinăriilor de petrol, a infrastructurii portuare și a depozitelor de combustibil aflate atât pe teritoriul rus, cât și în regiunile ocupate.
Aceste acțiuni au generat penurii de carburanți și au accentuat impactul conflictului asupra populației ruse.

Potrivit datelor recente, popularitatea Vladimir Putin a înregistrat o scădere considerabilă, atingând cel mai scăzut nivel de la debutul operațiunii militare ample din Ucraina, arată un studiu de opinie menționat de Reuters.

Schimbări în desfășurarea conflictului au determinat aliații Kievului să propună noi sancțiuni economice împotriva Moscovei, cu scopul de a constrânge Kremlinul să înceteze ostilitățile.
O sursă cu acces la Kremlin a dezvăluit însă că Putin a devenit și mai hotărât să riposteze puternic, datorită succeselor recente înregistrate de Ucraina.

Recent, un val de agresiuni a curpins Ucraina, soldat cu zeci de vieți pierdute în rândul civililor, după ce Rusia a inițiat o serie de operațiuni militare masive, folosind drone și rachete, care au afectat inclusiv Kiev, capitala Ucrainei.

Nu au fost decât ținte militare

, a afirmat Moscova, care a negat astfel acuzațiile de atacuri asupra populației civile.

Vladimir Putin a menționat, în cadrul unei adresări recente către generali de rang înalt din Rusia, că ofensiva Ucrainei împotriva sistemelor energetice va determina Rusia să își extindă obiectivele teritoriale în Ucraina, dincolo de regiunea Donbas, cu scopul de a institui o „zonă de securitate”.

Andrei Ilnițki, fost funcționar al ministerului rus al Apărării, a afirmat într-un articol din ziarul Kommerсант că un posibil conflict armat ar putea escalada prin atacuri asupra a 30 de ținte industriale cheie din < Ucraina >, printre care se numără și un combinat metalurgic și portul Odesa.

Un fost oficial a declarat că o posibilă continuare ar putea implica atacuri asupra unor baze NATO din România și din regiunea statelor baltice, precum și asupra unor infrastructuri europene care sunt implicate în producția de drone și rachete destinate Ucrainei.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a răspuns la întrebările privind afirmațiile respective, afirmând că este imperativ ca Rusia să își întărească apărarea pentru a face față militarizării în creștere a Europei.

Nu putem să închidem ochii

în fața acestei situații, a adăugat el, subliniind necesitatea consolidării securității rusești.

În regiunea estică a Ucrainei se desfășoară un conflict prelungit care se caracterizează printr-o strategie de epuizare.

În prezent, se discută despre o posibilă creștere a tensiunilor, în urma avansului lent al operațiunii militare rusești, care s-a dovedit a fi mai anevoioasă decât prognozaseră inițial liderii de la Kremlin.
În plus, se estimează că recucerirea întregii regiuni Donbas ar putea fi un proces îndelungat, care ar putea aduce pierderi considerabile.

Un număr imens de vieți a fost pierdut în urma conflictului care a izbucnit în februarie 2022, conform unei recente evaluări realizate de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Bilanțul victimelor se ridică la aproape două milioane de persoane, fie că au fost ucise, rănite sau declarate dispărute, majoritatea fiind 1,4 milioane de ruși.

Informații oficiale despre pierderile suferite de armatele Moscovei și Kievului nu sunt făcute publice de către niciuna dintre părți.
Moscova și Kievul nu au divulgat niciodată date oficiale cu privire la efectele militare ale conflictului.

Anul acesta, forțele militare rusești au înregistrat 1.200 de kilometri de-a lungul liniei frontului unde au întâmpinat numeroase dificultăți în avansarea lor, în parte din cauza impactului semnificativ al dronelor ucrainene, care au reduc efectivul superior al armatei rusești.

Forțele rusești și-au îndreptat eforturile militare în ultimele săptămâni către cucerirea Kostiantinivka, un nucleu esențial al apărării ucrainene în regiunea Donețk.

La data de 3 iulie, o declarație a fost făcută de Vladimir Putin cu privire la presupusa cucerire a orașului de către forțele ruse, însă această informație a fost imediat infirmată de către autoritățile din Ucraina.
Ulterior, într-o discuție telefonică purtată cu Donald Trump cu o zi mai târziu, Putin a căutat să-l convingă pe președintele american de capacitatea Rusiei de a-și extinde controlul asupra ultimei porțiuni a regiunii Donețk care rămâne sub administrația ucraineană.

În conformitate cu informații de la o sursă cu acces apropiat la Kremlin, Vladimir Putin consideră cucerirea Donbasului o chestiune fundamentală și este de părere că obținerea unor rezultate favorabile este esențială pentru el.