Meningita bacteriană persistă în mod deosebit în țările din așa-numita „centură africană a meningitei”, o regiune ce se întinde de la Senegal până la Etiopia și unde apar frecvent epidemii.
În 2025, 24 dintre cele 26 de țări din această regiune au raportat peste 20.000 de cazuri suspecte și aproape 1.000 de decese. În țările care au raportat date atât în 2024, cât și în 2025, numărul cazurilor a scăzut cu 5,9%, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Vaccinarea a determinat o scădere semnificativă a uneia dintre formele bolii. Începând din 2010, când a fost lansat vaccinul împotriva meningococului de tip A – o dintre bacteriile capabile să provoace meningită – numărul de cazuri legate de acesta a scăzut cu peste 99% în rândul persoanelor imunizate. În statele care au adoptat vaccinul, nu s-a raportat niciun caz similar de la 2017.
În prezent, regiunea a introdus un vaccin recent, care oferă protecție împotriva a cinci tipuri de meningococ. În anul 2025, Niger a devenit prima țară care a lansat o campanie națională cu acest imunizator, marcând un pas important în lupta împotriva bolilor.
În 2026, România a înregistrat zece cazuri confirmate de meningită.
În România, meningita meningococică apare foarte rar. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a înregistrat 35 de cazuri în anul 2025, dintre acestea, un singur pacient a decesat. În anul 2026, conform celei mai recente informații a INSP, s-au confirmat 10 de cazuri.
Într-un an, aproximativ 8.000 de persoane au pierdut viața din cauza holerei.
Holera poate fi prevenită și tratată, însă continuă să ucidă mii de oameni. Mai mult de unul din cinci decese raportate în 2025 s-a produs în afara unităților medicale, semn că mulți dintre bolnavi nu au ajuns la timp la tratament.
În anul 2025, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a primit informații din 47 de state referitoare la peste 450.000 de cazuri de holeră și aproximativ 8.000 de decese. Deși numărul de infecții a scăzut, mortalitatea a crescut cu 30% față de anul precedent.
În 1999, OMS a înregistrat cea mai mare cifră anuală de mortalitate cauzată de holeră. OMS avertizează că cifra reală ar putea fi semnificativ mai ridicată, din cauza unui număr mare de cazuri neînregistrate.
În total, șapte state – Angola, Bangladesh, Republica Democratică Congo, Nigeria, Sudanul de Sud, Sudan și Yemen – au reprezentat aproape 90% din totalul cazurilor și mortalității raportate la nivel global.
În raportul recent, Africa a fost regiunea cu cel mai mare impact. Înregistrăm o creștere de 34% a cazurilor și o majorare de 58% a mortalității în comparație cu 2024.
„Nimeni nu ar trebui să moară astăzi de holeră, când avem instrumentele necesare pentru a preveni și trata această boală”, au transmis reprezentanții OMS.
Nu a dispărut nici ciuma
Ciuma, una dintre bolile legate de cele mai devastatoare epidemii din istorie, persistă în a infecta oamenii.
În perioada 2019–2025, zece țări au raportat OMS cazuri umane suspecte de ciumă, iar șase dintre acestea au confirmat apariția bolii. În total, s-au înregistrat aproape 4.000 de cazuri suspecte și peste 400 de decese, ceea ce indică o rată de mortalitate de 11%.
Republica Democratică Congo și Madagascar au înregistrat cele mai mari numere de cazuri, iar boala rămâne activă în anumite zone.
Ciuma este inducată de un microorganism bacterian și se răspândește în mod obișnuit printre animalele domestice prin purici, fiind capabilă să afecteze și oamenii. Boala poate fi prezentă și în țări în care nu se înregistrează cazuri.
Conform OMS, monitorizarea populațiilor de rozătoare și a altor animale, împreună cu reacția promptă la apariția focarelor, este esențială pentru identificarea precoce a bolii, restrângerea transmiterii și evitarea unor epidemii de amploare.
COMENTARII / 0