Omul lui Putin, pregătit să invadeze Ucraina din Belarus?

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a emis o avertizare cu privire la creșterea tensiunilor în regiune, după ce s-a observat că Belarus, țară vecină cu Ucraina la nord, și-a desfășurat unități de artilerie în zona de frontieră, potrivit relatărilor din The Times.

În nord-vestul Ucrainei, zona de frontieră Rivne se confruntă cu un mediu geografic complex, caracterizat prin mlaștini și păduri dense de fag care constituie habitatul natural al mistreților. Acest teren dificil ar putea constitui un obstacol semnificativ pentru orice forță militară care intenționează să invadeze dinspre Belarus.

„Însăși natura ucraineană contribuie la apărarea Ucrainei”

Citește șiAvion medical american cu șase persoane la bord, dispărut în largul coastei SUA. Garda de Coastă îl caută

, a afirmat Iurii Șakhraiciuk, locotenent-colonel în cadrul serviciului de grăniceri al Ucrainei.

Ucraina nu se bazează exclusiv pe apărarea naturală pentru a se proteja de un posibil atac dinspre Belarus, statul european cu cea mai strânsă alianță cu Kremlinul. O atenție deosebită este acordată graniței de la Rivne, care anterior era traversată zilnic de mii de persoane, acum fiind fortificată prin amplasarea de mine terestre, ridicarea unor movile uriase de pământ, instalarea de senzori și crearea de șanțuri umplute cu apă.

Atent la orice abatere de la poteca desemnată, avertizează Șakhraiciuk, purtător de cuvânt al unității de frontieră ucrainene numărul 9, în timp ce indica minele antitanc imense, în parte acoperite de sol.

„Nu vă abateți de la partea dreaptă a potecii”

, a adăugat el.
La o distanță de aproximativ 100 de metri, se află postul de control din partea belarusă, potrivit relatării jurnalistului Marc Bennetts de la The Times.
În apropiere, grănicerii, înarmați cu arme automate și însoțiți de câini, efectuează patrulări lângă un gard de sârmă ghimpată.
În așteptare pentru a intercepta eventuale drone rusești care ar pătrunde în Ucraina, un vehicul blindat echipat cu o mitralieră era poziționat strategic.

De 1.000 de kilometri lungime, frontiera Ucrainei cu Belarus se află într-o stare de închidere începând din februarie 2022, perioadă în care forțele militare ruse au transformat această țară într-un punct de lansare pentru ofensiva lor împotriva Kievului. Forțele armate ale președintelui Putin au întâlnit o opoziție puternic înarmată din partea Ucrainei și au fost nevoite să-și retragă trupele. De atunci, Ucraina menține o stare de alertă maximă.

Kievul se confruntă cu amenințări la o distanță de peste 300 de kilometri, unde lucrări de fortificație au fost executate de inginerii militari.
Aceste fortificații, situate în apropierea graniței, sunt formate din apărări antitanc de tip „dinți de dragon” și extensii de sârmă ghimpată care acoperă întreaga suprafață a stepei.

Putin a dobândit control asupra unor noi teritorii ucrainene, în urma unor operațiuni mediate de înregistrări video fabricate cu inteligență artificială, potrivit unei analize realizate de ISW.

Ucrania este în alertă după experiența din 2022, când Belarus a atacat prin surprindere, a avertizat Volodimir Șvediuk, general de brigadă și lider al Comandamentului Operațional de Vest al Ucrainei.

„Ne amintim cu toții de lovitura pe la spate primită din partea Belarusului în 2022. Nu vom permite ca acest lucru să se repete”

, a afirmat el.

În ciuda faptului că nu a desfășurat încă trupe proprii în Ucraina, teritoriul bielorus a fost deja utilizat de Rusia pentru lansarea unor atacuri cu drone și rachete la debutul conflictului.
Rusia a efectuat și repararea unor tancuri pe teritoriul bielorus, iar Bielorusia a furnizat Moscovei echipamente militare suplimentare, drept compensație pentru pierderile suferite în război.
De asemenea, spitalele din Bielorusia au acordat îngrijiri medicale soldaților ruși care au fost răniți.

În prezent, Kremlinul se confruntă cu eforturi de reorganizare a capacităților sale militare în Ucraina, ceea ce ridică îngrijorări legate de posibila implicare a lui Alexander Lukașenko, liderul din Belarus, într-un rol mai activ în conflict. Regimul Lukașenko este puternic influențat de sprijinul economic și politic acordat de Kremlin, iar disidenții belarusi din exil descriu Belarusul ca fiind efectiv un stat subordonat Rusiei.

Președintele Zelenski a făcut cunoscută luna trecută informația că Belarusul este angajat în construcția de infrastructuri rutiere în direcția Ucrainei și implementează poziții de artilerie în vecinătatea graniței.

„Credem că Rusia va încerca din nou să atragă Belarusul în războiul său”

, a afirmat el.
Declarațiile sale au fost făcute pe fondul avertismentului emis de Lukașenko privind pregătirile Belarusului pentru un posibil conflict, deoarece, în opinia sa,

„nu are rost să sperăm la vremuri pașnice”

.

În urma escaladării tensiunilor, la data de 2 mai, președintele Ucrainei a adus în atenție faptul că au fost semnalate „activități neobișnuite” pe teritoriul belarus, în imediata apropiere a graniței cu Ucraina.
Informații suplimentare nu au fost oferite de către oficial.
Serviciul de pază de frontieră al Ucrainei a emis o avertizare, joi, cu privire la extinderea infrastructurii militare a statului Belarus.

Andrii Demcenko, purtătorul de cuvânt al serviciului, a afirmat că pregătirile pentru o posibilă invadare a Ucrainei de către Rusia prin teritoriul bielorus includ infrastructura logistică, terenurile de antrenament și bazele militare pe care Belarus ar putea să le ofere forțelor rusești în orice moment, în cazul în care Rusia alege să-și regrupeze trupele.

„Aceasta include infrastructura logistică, poligoanele de antrenament și bazele pe care Belarus le-ar putea pune la dispoziția forțelor ruse în orice moment, dacă Rusia decide să-și redesfășoare trupele”

Potrivit analiștilor, o posibilă ofensivă a forțelor belaruse nu ar avea loc în regiunile de frontieră apropiate de capitala Ucrainei, ci mai degrabă în partea vestică a Ucrainei, Lutsk și Rivne fiind orașe strategice, deoarece sunt noduri cheie de transport militar care ar putea fi vizate.

O potențială ofensivă amenință zone îndepărtate, inclusiv Liov, situat în partea vestică extremă a Ucrainei, la granița cu Polonia, potrivit analizei unui expert.

„Raidul ar putea amenința chiar și Liov, în extremitatea vestică, lângă granița cu Polonia, și ar putea pune în pericol rutele logistice cheie prin care sosesc arme și muniții occidentale esențiale”

, a afirmat Luke Coffey, fost consilier special al Ministerului Apărării britanic și cercetător principal la Institutul Hudson, un think tank cu sediul în SUA.

Strategia alternativă ar presupune ca Belarus să nu anexeze teritorii ucrainene, ci mai degrabă să controleze infrastructura critică.

„În acest scenariu, Belarus nu ar trebui să ocupe teritoriul ucrainean. În schimb, ar putea tăia rutele cheie de autostradă și feroviare sau viza noduri de tranzit și poduri cheie pentru a afecta reaprovizionarea sprijinului occidental. Simpla menținere a Ucrainei de vest sub amenințare și presiune constantă pentru o lungă perioadă de timp ar putea perturba fluxul de ajutor occidental”

În ultimele zile, Ucraina a adus în atenție un incident în care un balon echipat cu dispozitive capabile să potențeze capacitățile de comunicație ale dronelor militare rusești a traversat granița cu Belarus, în zona restricționată de la Cernobîl, fiind propulsat de curenții atmosferici.

Un fenomen îngrijorător se repetă, potrivit declarațiilor recente.
Shvediuk a afirmat că

„Acesta nu este singurul caz de acest fel, au mai fost câteva.”

El a explicat că partea rusă ar putea susține că aceste incidente sunt întâmplătoare, fiind legate de sonde meteorologice civile care au scopul de a monitoriza vremea.
Însă, existența unor echipamente de retransmisie care asistă dronele Shahed în efectuarea de atacuri ridică anumite semne de întrebare.
În opinia lui Shvediuk,

„Acestea nu sunt accidente”

.

Condițiile sunt complicate, însă Kievul monitorizează îndeaproape orice mișcare.
Se înregistrează o mărire considerabilă a numărului de militari și mijloace tehnice în regiunile de frontieră, inclusiv patrule, forțe de operațiuni speciale și forțe de poliție.
Cu toate acestea, nu rezultă că ar pregăti o lovitură decisivă pentru un atac.
S-ar necesita o perioadă de 15 până la 20 de zile pentru a-și atinge obiectivul.
Însă contextul se schimbă continuu și nimic nu poate fi exclus.

„Situația este dificilă. Observăm o creștere reală a prezenței lor în zonele de frontieră. Aceasta include patrule, forțe de operațiuni speciale și forțe de poliție. Dar nu vedem că ar crea o forță de lovitură pentru o ofensivă. Le-ar lua între 15 și 20 de zile să facă acest lucru. Dar situația evoluează și orice este posibil.”

În același timp, el a atras atenția asupra posibilității ca strategia Belarusului să vizeze realocarea capacităților militare ucrainene de pe front.

„Acest lucru distrage forțele noastre și resursele inginerești destinate echipamentelor de apărare”

, a declarat el, adăugând că este imperativ să se răspundă acestei provocări.

„Dar trebuie să facem față acestei situații”

.

Un alt scenariu decât o invazie terestră clasică îi îngrijorează pe ucraineni, Ucraina fiind în alertă. Vorbind despre posibilele amenințări la adresa securității, Kievul rămâne prudent în ceea ce privește frontiera cu Belarus.

Putin a făcut publică informația în 2023 că Rusia a efectuat o relocare a armelor nucleare cu caracter tactic pe teritoriul Belarus. De asemenea, Moscova a confirmat că a desfășurat un sistem de rachete balistice Oreșnik pe teritoriul acestei țări, în cursul lunii decembrie.

Putin susține că rachetele balistice Oreșnik posedă o caracteristică care le face imposibil de interceptat, și anume capacitatea de a se deplasa cu o viteză superioară de cel puțin zece ori vitezei sunetului.

Nu este specificat explicit ce s-a întâmplat ulterior acestei declarații

, însă este raportat că, anterior, și anume săptămâna trecută, capitala Rusiei, Moscova, a lansat o avertizare privind posibilitatea de a recurge la utilizarea rachetelor Oreșnik cu scopul de a pulveriza zona administrativă centrală a orașului Kiev, în cazul în care Ucraina ar fi încercat să compromită organizarea și desfășurarea ceremoniei de sâmbătă, dedicată Zilei Victoriei, eveniment programat să aibă loc pe teritoriul Moscovei.

Lukașenko a făcut publică o declarație privind starea de pregătire a rachetelor Oreșnik, afirmând că acestea sunt „gata de luptă”. În ciuda acestui anunț, informațiile disponibile sugerează o cu totul altă realitate. Potrivit lui Șvediuk, informațiile colectate de serviciile de informații ucrainene până în prezent arată că rachetele au fost folosite, în mare parte, în scopul de a crea un anumit efect spectaculos, și nu în scopuri militare efective.

Nu există motive de îngrijorare în legătură cu rachetele Oreșnik, a declarat el, în contextul prezenței acestora în regiune.

„Știm că aceste rachete Oreșnik se află în apropierea noastră și câte rachete au. Dar nu ne temem de ele în starea în care se află — sunt mai mult pentru fotografii”

.
De asemenea, a refuzat să divulge informații suplimentare.

În acest moment, nu se poate anticipa reacția exactă a forțelor armate din Belarus în cazul în care Lukașenko ar emite ordinul de invadare a Ucrainei la cererea lui Putin. Un sondaj realizat de think tank-ul Chatham House și publicat în luna noiembrie a arătat că 27% din populația belarusă este în favoarea unei astfel de invazii.

Afirmație tranșantă a lui Șvediuk:

„Lukașenko este un om inteligent și știe foarte bine că va suferi o înfrângere [dacă Belarusul va ataca]”, „Cred că va încerca să evite acest lucru. Dar nimic nu poate fi exclus. Nu avem nevoie de teritoriul altcuiva, dar oricine vine aici [ca invadator] va fi distrus.”

Lukașenko, un lider avizat, pare să înțeleagă consecințele unei eventuale agresiuni, potrivit spuselor lui Șvediuk.