2025 va înregistra o situație alarmantă în care majoritatea covârșitoare a persoanelor afectate de crize alimentare își vor avea domiciliul în doar zece țări.
Faptul că o treime din acestea se află în țări grav afectate precum Sudan, Nigeria și Republica Democratică Congo evidențiază amploarea problemei.
Aceste statistici îngrijorătoare sunt dezvăluite în cadrul Raportului mondial privind crizele alimentare, care se bazează pe date consolidate de la ONU, UE și diverse organizații umanitare.
Nu sunt oferite declarații direct atribuite unei surse
Informațiile au fost făcute publice prin intermediul agenției de știri AFP, vineri.
Citește șiFranța: Cel puțin 400 de școli au rămas închise după ce protestele elevilor împotriva măsurilor de austeritate au devenit violente
Informațiile suplimentare sunt oferite ulterior acestei trimiteri.
Raportul subliniază că conflictele continuă să fie cauza principală a insecurității alimentare acute.
- Afganistan
- Bangladesh
- Republica Democratică Congo
- Myanmar
- Nigeria
- Pakistan
- Sudul de Sud
- Sudan
- Republica Arabă Siriană
- Yemen
sunt zece țări unde această problemă rămâne puternic concentrată, informează Agerpres.
Printre cele mai afectate regiuni se numără trei regiuni din Sudan.
Potrivit unui raport, perspectivele pentru anul 2026 sunt extrem de îngrijorătoare, deoarece conflictele şi fenomenele climatice extreme au potențialul de a accentua sau a menține situația critică în multiple țări.
Raportul
prezintă un avertisment privind evoluția nefastă a situației în numeroase țări.
În ciuda unor îmbunătățiri înregistrate în anumite state, Bangladesh și Siria fiind exemple în acest sens, progresele au fost în mare măsură contrabalansate de situații de deteriorare semnificativă în Afganistan, RDC, Myanmar și Zimbabwe.
Potrivit raportului, într-un anumit an, două regiuni distincte au fost afectate de o stare de foamete în același timp, fenomen consemnat pentru prima dată în cea de-a a zecea ediţie a acestui raport; astfel, situații de acest fel au fost semnalate în Gaza și în anumite regiuni din Sudan.
266 milioane de persoane din 47 de regiuni sau teritorii au experimentat 2025 un grad ridicat de instabilitate alimentară, aceasta fiind o cifră aproape de două ori mai mare în comparație cu 2016.
Potrivit raportului, scăderea dramatică a fondurilor pentru ajutor umanitar este o problemă majoră, iar conflictul din Orientul Mijlociu are potențialul de a înrăutăți crizele actuale prin creșterea numărului de persoane strămutate într-o regiune care găzduiește deja milioane de refugiați, precum și prin majorarea prețurilor la îngrășămintele agricole.
În acest moment crucial, Alvaro Lario, preşedintele Fondului internaţional de dezvoltare agricolă (Fida) al ONU, a făcut o declaraţie importantă pentru AFP, afirmând:
‘Ne aflăm acum în plin sezon de semănat’
În mod inevitabil, efectele actualei crize alimentare, caracterizată prin creșterea prețurilor la energie și la îngrășăminte, vor avea repercusiuni majore asupra producției, după cum consideră expertul.
Prin urmare, este cert că acest şoc alimentar actual – cu creşterea simultană a preţurilor la energie şi la îngrăşăminte – va avea, în opinia mea, un impact masiv asupra producţiei
Investițiile în infrastructura de apă și în culturi adaptate la schimbările climatice sunt esențiale pentru sprijinirea micilor ferme agricole, potrivit lui Lario, care a făcut un apel în acest sens.
Nu este suficientă doar protecția acestor exploatații; ele trebuie și consolidate
, a adăugat Lario, subliniind necesitatea unui sprijin activ pentru acestea.
În acest context, sprijinirea micilor exploatații agricole a fost evidențiată ca o prioritate.
Potrivit unor considerații, impactul crizelor alimentare ar putea fi diminuat prin implementarea unor strategii locale de producere a îngrăşămintelor şi de îmbunătăţire a condiţiilor solului.
Aceste soluții au fost sugerate de către experți drept posibile căi de atenuare a crizelor.
Crizele ar putea fi atentuate dacă agricultorii ar produce îngrăşăminte la nivel local şi ar ameliora sănătatea solurilor
, a explicat el.
Dezvoltarea mecanismelor și a impulsurilor destinate sectorului privat autohton reprezintă o strategie esențială pentru sporirea eficienței și optimizarea fondurilor de dezvoltare, conform declarațiilor președintelui Fida, organizație care promovează investițiile locale în sectorul privat.
‘Crearea instrumentelor şi stimulentelor pentru sectorul privat local (…) este un mijloc foarte important de a creşte eficienţa durabilităţii şi a banilor de dezvoltare’
COMENTARII / 0