Operațiunea „Diameter”: Ucrainenii dezastrizează Nord Stream 1 și 2

Calea prin care a fost realizată sabotarea Nord Stream 1 și 2, de la proiectarea inițială până la descoperirea autorilor, a fost reconstruită de jurnalistul macedonean Bojan Pancevski în cartea The Nord Stream Conspiracy, după ce a dialogat cu oficiali germani implicați în anchetă, cu ucraineni care au luat parte la operațiune și cu reprezentanți ai mai multor servicii europene de informații. The Baltic Sentinel a expus principalele descoperiri din investigație.

Nord Stream a suferit un sabotaj.

În dimineața zilei de 26 septembrie 2022, mai multe detonări subacvatice au deteriorat conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, proiectate să transporte gaze naturale din Rusia către Germania și, ulterior, către piața europeană, prin Marea Baltică.

Citește și3 atacatori au intrat în casă cu codul de acces și l-au împușcat pe un traficant de droguri, crima care a șocat Argentina: „Erau 500.000 $ pe capul lui Carlos”

Fotografiile care arătau suprafețe mari de apă agitate de gazul eliberat din conducte au stârnit reacții la nivel mondial. Europa se afla deja în criză energetică, la șapte luni de la invazia Rusiei în Ucraina, iar detonările au fost urmate de acuzații și ipoteze contradictorii privind autorii sabotajului.

Ucraina: „Un atac terorist planificat de Rusia”

Din Kiev, reacția a sosit rapid. Președinția Ucrainei, prin intermediul consilierului Mihailo Podoliak, a atribuit exploziile Moscovei. Incidentul a fost etichetat ca un

„atac terorist planificat de Rusia”

și ca un act de agresiune împotriva Uniunii Europene. Oficialul ucrainean susținea că Rusia intenționa să destabilizeze economia europeană și să provoace panică înaintea iernii.

Ucraina a continuat să refuze orice implicare și în anii ce au urmat. În iulie 2026, după ce ancheta germană a ajuns la soldații ucraineni, Parchetul General al Ucrainei a susținut că nu existau dovezi privind implicarea statului ucrainean, a instituțiilor sau a oficialilor săi.

Între timp, însă, germanii au reconfigurat relatarea, făcând-o complet diferită.

Patru ani mai târziu, procurorii germani indică Ucraina.

În data de 30 iunie 2026, autoritățile federale din Germania au inițiat o acțiune judiciară împotriva Serhii Kuznietsov, un ofițer al armatei ucrainene, pentru implicarea în sabotajul Nord Stream. În documentul de acuzare se menționează că în spatele operațiunii au fost implicate autorități de stat ucrainene.

Conform autorităților din Germania, intenția misiunii a constatat în demolitia conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2, având ca scop suspendarea permanentă a fluxului de gaze și blocarea posibilității Rusiei de a canaliza profitul obținut din vânzarea acestora în sprijinirea conflictului.

Serhii Kuznietsov a fost acuzat de conducerea unei echipe de sabotaj. În august 2025 a fost arestat în Italia, iar în noiembrie a fost extradat în Germania, unde se află în prezent în arest preventiv.

Chiar și după ce a refuzat să accepte acuzațiile, tribunalul din Hamburg a stabilit că există dovezi suficiente pentru a aduce dosarul în fața instanței. Kuznietsov va fi pus în fața justiției pentru acte de sabotaj și crimă de război, întrucât gazoductele Nord Stream erau considerate obiective civile și, prin urmare, nu se puteau considera ținte militare. Judecata este programată pentru 14 octombrie 2026.

În august 2026, în Croația, pe baza unui mandat european de arestare emis de Germania, scafandrul ucrainean Volodimir Zhuravlov, membru al echipei ce a instalat explozibilii pe conducte, a fost arestat.

Operațiunea Diameter

Conceptul de a lovi conductele subacvatice nu era inedit. În Ucraina a fost pus în discuție încă din 2017, însă a fost lăsat în urmă, deoarece o astfel de operațiune părea prea dificilă și prea onerosă.

În primăvara lui 2022, însă, după bătălia pentru Kiev, doi ofițeri ucraineni au întocmit o listă cu obiective ale infrastructurii economice ruse care puteau fi atacate. Pe ea se aflau podul Kerci, care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată, conducte petroliere, porturi, petroliere, Nord Stream și TurkStream, gazoductul care transportă gaze rusești spre Turcia prin Marea Neagră.

Inițial, planul de sabotaj al gazoductelor cuprindea atât Nord Stream, cât și TurkStream, și a fost denumit „Operațiunea Diameter”. Originea denumirii se datora unui schiță realizată de un ofițer, în care secțiunea unei conducte era ilustrată printr-un cerc intersectat de o linie dreaptă – diametrul.

În ansamblu, șapte indivizi, un iaht și explozibili ascunși în butelii.

Echipa desemnată să execute sabotajul la Nord Stream era compusă din șapte membri. Printre aceștia se numărau scafandri cu experiență, un marinar, un specialist în explozibili și militari ucraineni. Pentru a-și masca identitatea, membrii foloseau pseudonime precum „The Captain”, „The Iceman”, „Freya”, „Smiley” și „The Skipper”.

Planul se dovedea a fi neobișnuit de simplu, deși se adresa unei operațiuni ce își propunea să afecteze o structură de valoare în miliarde de dolari: o navă civilă, un grup restrâns și scafandri pregătiți să ajungă la conductele situate pe fundul mării.

Echipamentul detonant a fost proiectat de un inginer ucrainean pe nume Grandpa, pe care colegii îl numeau cu respect. Pentru a evita detectarea, explozibilul militar a fost plasat în recipiente care semăna cu buteliile de scufundare.

În nordul Ucrainei, în cariere de granit inundate, echipa a antrenat pentru aproximativ două săptămâni. Membrii săi au repetat coborârea, montarea încărcăturilor și revenirea la suprafață până când au reușit să stăpânească procedura.

Andromeda, iahtul ce a fost condus spre Nord Stream

În scopul operațiunii, grupul a achiziționat cu documente falsificate iahtul cu vele Andromeda, situat în portul Hohe Düne din Rostock, pe litoralul german al Mării Baltice.

La bord era necesar să se acomodeze șapte membri, peste două tone de aparatură și provizii, aproximativ 60 de butelii de scufundări, calculatoare, scutere subacvatice, ancore și dispozitive explozive.

Înainte de a pleca, grupul s-a adunat într-o locuință dedicată pregătirii misiunii, situată în apropiere de frontiera cu Polonia. Membrii au primit documente de identitate europene fabricate fals, iar pașapoartele ucrainene erau destinate să fie utilizate exclusiv la trecerea frontierelor poloneze.

Explozibilii au călătorit prin Polonia. La graniță, vehiculele au fost inspectate, chiar și cu sprijinul câinilor, însă conținutul lor a rămas nedetectat. În încercarea de a legitima echipamentul de scufundare, membrii grupului au afirmat că acesta a fost achiziționat de la o școală de scufundări din Ucraina care și-a încheiat activitatea din cauza războiului.

Andromeda era programată să fie preluată din Rostock și să fie transportată în portul Wiek, situat pe insula germană Rügen. Conform planului, trei membri ai echipei – „The Skipper”, „The Soldier” și „Smiley” – au asumat controlul iahtului, în timp ce ceilalți erau să se alăture lor la Wiek.

Un dispozitiv de monitorizare a traficului a oferit sprijin anchetatorilor.

Pe drumul către Wiek, „The Iceman”, la volanul unei mașini, a transformat pentru scurt timp pragul de viteză. radar german a captat imaginea vehiculului, numărul de înmatriculare și ocupanții săi.

Fotografia a rămas în rețea și urma să devină ulterior o probă esențială pentru investigatorii germani.

Descendența a atins 80 de metri.

Vesselul Andromeda a pornit către Bornholm, insulă daneză situată în Marea Baltică, pe 8 septembrie 2022, însă o furtună a forțat echipa să se întoarcă la Wiek. În ziua următoare, iahtul a sosit la Bornholm, iar echipa a demarat pregătirile pentru identificarea conductelor.

În data de 11 septembrie, prin intermediul unui sonar portabil, s-au identificat conductele Nord Stream la aproximativ 80 de metri sub suprafața oceanului.

Profunzimea a fost selectată cu atenție. În apropiere de suprafață, conducta ar fi putut fi reparați mai ușor, iar la adâncimi mai profunde, scufundarea devenea extrem de riscantă.

Scafandrii dispunuseră de în jur de 20 de minute pentru a efectua activități pe fundul oceanului, în același timp întoarcerea la nivelul aerului, cu pauzele obligatorii pentru decompresie, a durat aproape o oră.

Ei au plasat o dintre bombele explozive la unirea dintre două secțiuni ale conductei, stabilind-o să detonare la data de 26 septembrie, la 19.03.

Erori ce au lăsat urme

Operațiunea a întâmpinat probleme. După ce s-a plasat prima sarcină, condițiile meteorologice s-au deteriorat, iar desfășurarea misiunii s-a făcut din ce în ce mai dificilă. În timpul încercării ulterioare, una dintre sarcinile explozive a căzut în mare și nu a putut fi recuperată.

În urma furtunii, echipa a fost nevoită să se întoarcă în Sandhamn, portul din Suedia. În acea localitate, comportamentul lor a stârnit interesul unor navigatori germani, care ulterior au furnizat declarații anchetatorilor.

Odată ce condițiile meteorologice au permis reluarea operațiunii, au apărut noi dificultăți. După o scufundare, un membru al echipei a suferit o tăietură la mână în urma unei valve. Sângele lăsat pe Andromeda a furnizat ulterior anchetatorilor un material pentru analiza ADN.

Nici amplasarea bombelor nu a mers de fiecare dată conform planului. Acestea trebuiau fixate la îmbinările dintre segmente, considerate punctele potrivite pentru producerea unei breșe. Încărcătura trebuia să străpungă conducta, iar presiunea uriașă a gazului din interior să mărească apoi ruptura. Una dintre bombe a fost însă amplasată în mijlocul unei secțiuni, unde conducta era mai rezistentă, iar detonarea a avariat doar învelișul exterior de beton.

În ziua de 23 septembrie, la finalul operațiunii, navă Andromeda a fost returnată companiei care o închiriază, în orașul Rostock. După aceea, membrii echipei s-au despărțit în rute distincte, lăsând în urmă iahtul, pe care pe el au lăsat urme ce vor fi utile ulterior anchetatorilor pentru a-i identifica.

După trei zile, bombele au început să detoneze.

26 septembrie 2022

Primul detonat a avut loc la 02.03, ora Danemarcei, pe Nord Stream 2, în zona de sud a insulei Bornholm. Tubul de gaz constă în două conducte adiacente, iar detonatul a rupt una dintre ele.

În aproape aceeași perioadă, o altă explozie a avut loc pe cea de-a doua conductă, însă, deoarece a fost plasată într-o zonă a conductei cu rezistență sporită, carcarea nu a reușit să o distrugă și a deteriorat exclusiv învelișul exterior de beton.

După aproximativ 17 ore, la 19.03, a avut loc o a doua val de detonări, mult mai puternic, concentrată asupra Nord Stream 1. Cele două conducte paralelă ale acestui gazoduct au fost complet distruse, iar pe fundul mării au rămas cel puțin cinci cratere de dimensiuni mari.

Din conductele deteriorate, s-au eliberat cantități uriașe de gaze, care au început să se ridice la suprafață.

Planul era cunoscut de Serviciile occidentale.

Potrivit informațiilor prezentate de sursa citată, serviciul militar olandez de informații, MIVD, aflase despre operațiunea „Diameter” încă din primăvara lui 2022 și transmisese CIA informații despre plan.

Americanii au transmis informații ulterior oficialilor germani de rang înalt și au cerut ca Ucrainei să renunțe la atac.

În urma detonărilor, autoritatea olandeză a emis un raport actualizat care atribuise atacul unei trupe ucraineane conduse de Generalul Valerii Zalujnîi, atunci comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Totuși, informațiile menționate nu au fost cele care au permis anhetatorilor germani să recunoască membrii echipei. În schimb, urmele lăsate de aceștia în timpul operațiunii s-au dovedit a fi cele decisive.

Andromeda, o comoară de aur pentru criminali

În Germania se desfășoară ancheta, întrucât conductele Nord Stream livrau gaze rusești direct în teritoriul german. Procurorii germani consideră distrugerea acestora ca fiind „sabotaj împotr

Autoritățile din Germania au investigat firmele care închiriau iahturi în apropiere de insula Rügen și au descoperit compania de la care fusese închiriată nava Andromeda. Pentru a realiza închirierea, s-au folosit documente falsificate emise în Bulgaria și România.

Iahtul a fost păstrat pentru sezonul rece într-un doc uscat, dar nu a fost curățat, fapt care a permis criminalilor să descopere numeroase probe: ADN, amprente, sângele unuia dintre membrii echipei, un fir de păr și urme ale amestecului exploziv folosit la bombe.

Anchetatorii au descoperit ulterior fotografia captată de camera rutieră. Prin analizarea a mii de imagini, au reușit să recunoască un Citroën cu numere ucrainene și să constate că unul dintre membrii echipei conducea în timp ce depășea limita de viteză.

Au folosit apoi recunoașterea facială, rețelele sociale, datele de la frontiera poloneză, informații de pe telefoanele mobile, imagini din satelit, înregistrări ale camerelor de supraveghere din porturi, declarații ale martorilor și, în cele din urmă, date radar furnizate de state NATO.

Pe măsură ce investigația avansa, autorii de anchetă au reconstituat ruta iahtului și au identificat membrii echipei. În timp ce se desfășura, unul dintre aceștia a fost ucis în conflictul cu Rusia, iar pentru ceilalți șase s-au emis ordine de arestare.

Ce sumă a reprezentat sabotarea Nord Stream?

Diameter a fost estimat la aproximativ 250.000 de dolari, conform sursei citate. Costul de realizare a Nord Stream a ajuns la 20 de miliarde de dolari.

O grupă de șapte indivizi, un iaht civil închiriat, aparate de scufundare și sarcini explozive au avut suficientă putere pentru a produce daune uriașe unei rețele energetice de miliarde de dolari.

În urmă cu aproape patru ani de la incidentul pe care Kievul l‑a atribuit public Moscovei, ancheta realizată de procurorilor germani a trădat o concluzie diferită: grupul responsabil pentru atacul asupra Nord Stream era compus din ucraineni și, conform rechizitoriului, a acționat sub ordinul unor autorități de stat din Ucraina.

În prezent, ancheta nu a identificat cine a emis ordinul și nu a determinat până la ce rang al conducerii din Kiev a ajuns decizia, însă reconstituirea lui Pancevski indică implicarea vârfului comandamentului militar ucrainean.

Autoritățile ucrainene persistă în a nega implicarea statului.