Oprirea la Riga a șefului CIA și semnalele către Putin. Ce e în spatele avalanșei de detalii legate de vizita lui Ratcliffe la Moscova

John Ratcliffe a vizitat Moscova fără nicio îndoială. Această incursiune nu a fost ascunsă; în câteva ore au ieșit la iveală detalii: a transmis un...

John Ratcliffe a vizitat Moscova fără nicio îndoială. Această incursiune nu a fost ascunsă; în câteva ore au ieșit la iveală detalii: a transmis un avertisment Rusiei să nu atace statele membre NATO; a comunicat o evaluare „sumbră” a evoluției războiului împotriva Ucrainei și a îndemnat pe Vladimir Putin să semneze un acord pentru a termina conflictele, potrivit jurnalistului și analistului de securitate Mark Urban în The Times.

Mesaje contradictorii despre ce s-ar putea ivi la orizont

Citește șiSUA se confruntă cu un „exod al creierelor” fără precedent, simptom al unei crize profunde în lumea științifică

„Ne aflăm într-o situație foarte periculoasă”

Lord Ricketts, consilierul britanic pentru securitate națională în perioada 2010–2012, a subliniat riscul unei creșteri a tensiunilor cu Rusia.

„A-l trimite [pe Ratcliffe] acolo într-un mod care trebuia să devină public a fost în sine un semnal, un avertisment.”

În 2021, William Burns, atunci director al CIA în administrația președintelui Joe Biden, a realizat cea mai semnificativă vizită de acest tip, însă nu a fost făcută publică la acea vreme. În cadrul întâlnirii, el a informat președintele rus că Statele Unite au identificat complet planul Rusiei de a invada Ucraina, dar această informație nu a reușit să-l oprească pe Putin din continuarea acțiunii.

Tom Wright, la acea perioadă un oficial de rang înalt în cadrul NSC și în prezent cercetător senior la Institutul Brookings, afirmă că transmiterea unui mesaj de descurajare în această zi, în contextul în care eșecul Statelor Unite în Orientul Mijlociu ar putea modela opiniile din Kremlin, este esențială.

„Sperăm că ceea ce a încercat Ratcliffe să facă a fost să sublinieze angajamentul nostru de a apăra NATO, spunând că vom apăra fiecare centimetru al NATO și să insufle îndoială în mintea lui Putin că ar putea scăpa nepedepsit”, a spus el.

Deci, ce anume consideră SUA că Rusia ar putea planifica? Și a reușit Ratcliffe să influențeze un oficial de la Kremlin să-și schimbe opinia?

Mesajele provenite din Washington au exprimat opinii contradictorii privind posibilele evoluții viitoare. Președintele a afirmat că nu anticipează o mișcare iminentă din partea Rusiei, însă această poziție este previzibilă, deoarece orice recunoaștere a unei astfel de acțiuni ar genera imediat o întrebare suplimentară:

„Ce veți face în această privință?”

În Riga, s-a efectuat o oprire a lui Ratcliffe.

Oprirea lui Ratcliffe în Riga, pe drumul spre Moscova, și exercițiile recente ale NATO, au amplificat preocuparea pentru statele baltice și pentru scenariul în care Rusia ar putea iniția o operațiune directă împotriva acestora. Este incontestabil că o incursiune militară în regiunile vorbitoare de limbă rusă din Estonia sau Letonia ar declanșa o criză majoră pentru NATO. Totuși, posibilele victime ale unei astfel de acțiuni par să reducă oarecum pericolul.

„Trebuie să rămânem vigilenți, dar evaluarea amenințărilor la adresa Estoniei nu s-a schimbat”, a declarat joi ministrul de Externe al țării, Margus Tsahkna, pentru ziarul Kyiv Independent. Ca și în cazul altor actori implicați, ar putea exista motive pentru ca el să adopte această poziție în public și ar trebui să ne amintim că Volodimir Zelenski a minimalizat la rândul său în mod eronat posibilitatea unei invazii rusești în 2022, pentru că se temea că aceasta făcea parte dintr-un complot al Kremlinului de intimidare a Ucrainei.

În acea perioadă, o masivă prezență militară era evidentă la frontieră, iar acum nu se observă nicio semnificație a unei astfel de activități din partea Armata rusă în zona baltică. În orice situație, o campanie de amploare ar reprezenta un obstacol pentru Putin, în timp ce trupele sale continuă să fie extrem de implicate în Ucraina.

Surse consultate de jurnalistul Mark Urban au spus că amenințarea constă mai degrabă în intensificarea acțiunilor lui Putin împotriva țărilor NATO, fie printr-o incursiune la scară mică într-o țară baltică, fie prin intensificarea atacurilor de sabotaj pe rutele de aprovizionare cu arme destinate Ucrainei. Acest lucru ar putea aduce propria criză, în special dacă se pierd vieți omenești la scară semnificativă, așa cum a existat riscul în timpul operațiunii cu drone de luna trecută de pe aeroportul din Leipzig. Moscova a negat orice implicare în incidentul din Germania, în care o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită în apropierea unei aeronave ucrainene folosite pentru aprovizionare militară.

Necesitatea de a expune la risc războiul în scopul de a-l preveni.

Așadar, vizita lui Ratcliffe s-a limitat la o discuție de tipul „știm ce puneți la cale” cu Aleksandr Bortnikov, șeful serviciului de securitate FSB? Sean Wiswesser, fost ofițer superior de operațiuni al CIA și șef de secție, susține că, în urma incidentului de la Leipzig, era nevoie de mai mult. „Avem nevoie de consecințe pentru o descurajare credibilă”, a spus el. „S-ar putea să fie nevoie să riscăm războiul pentru a-l preveni.”

În joi, informații din cadrul administrației americane au subliniat că directorul CIA nu a călătorit la Moscova pentru a transmite avertismente. Totuși, la fel ca în cazul lui Trump, există posibilitatea ca oficialii să adopte un limbaj neprovocator, deoarece natura publică a deplasării lui Ratcliffe a avut un impact mai puternic decât cuvintele.

Wiswesser și-a petrecut întreaga viață profesională în umbră, luptând împotriva agențiilor rusești, iar acum a publicat o carte despre acestea, „Tradecraft, Tactics and Dirty Tricks”. El susține că recenta campanie de atacuri împotriva unor ținte legate de Ucraina în Europa se va intensifica probabil fără o descurajare adecvată. „Trebuie să înțelegem că serviciile de informații [rusești] sunt formate din niște bandiți, care încearcă să-l impresioneze pe șeful lor, Putin, și că vor face tot ce el le permite”, a explicat el.

Măsuri pe care publicul nu le cunoaște

Cât despre acțiuni mai robuste, multe dintre ele ar putea rămâne neobservate. Kristi Raik, directoarea Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Tallinn, Estonia, a sugerat pe rețelele sociale: „Țările europene trebuie să găsească modalități de a răspunde și de a crește costul atacurilor pentru Rusia, dar răspunsurile nu pot fi toate vizibile publicului.”

Ricketts, însă, consideră că nu există o soluție magică de acțiune sub acoperire în fața operațiunilor agresive de informații ale Rusiei. În schimb, el susține că cele mai bune răspunsuri sunt în principal diplomatice, pledând pentru „mai multe sancțiuni, mai multe acțiuni care să îi afecteze pe cei din jurul lui Putin, mai multe măsuri evidente”.

Obsesia lui Putin

Se pune întrebarea dacă misi

Evident, între timp a aflat care a fost costul acestui lucru. Wright crede că un mesaj descurajator din partea lui Ratcliffe privind țările baltice și operațiunile de sabotaj rusești ar putea avea șanse mai mari de succes. „Putin a fost întotdeauna suficient de precaut în a depăși cu adevărat linia NATO pentru că are respect pentru alianță.”

Conform lui Ricketts, în această situație, o strategie de descurajare ar putea fi pur și simplu să introducă în gândirea liderului rus o îndoială că acesta ar putea evita consecințele unei acțiuni mai violente. Astfel, simpla prezență a lui Ratcliffe în Moscova ar fi putut deja îndeplini această funcție.

Este, de asemenea, adevărat că avertismentele din partea SUA și a Chinei l-ar fi putut abate pe Putin de la o posibilă utilizare a armelor nucleare tactice în urmă cu patru ani, într-un moment în care Armata rusă suferise o înfrângere zdrobitoare pe câmpul de luptă din regiunea Harkov. Wright, care a fost implicat în acel joc de putere, respinge sugestia că Putin ar putea lua din nou în considerare o opțiune nucleară. „Este destul de diferit acum – liniile sunt înghețate, în mare parte stagnante. Nu există aceeași utilitate militară potențială ca în 2022.”

Paradoxurile conflictului

Pesimiștii ar putea susține că politicile lui Trump ar fi putut stârni îndoieli la Kremlin privind poziția SUA alături de aliații europeni, în special după orice provocare adresată NATO, iar războiul său împotriva Iranului ar fi putut diminua capacitatea de a susține această poziție. Călătoria lui Ratcliffe și temerile legate de imprevizibilitatea lui Trump ar putea, într-o anumită măsură, contribui la corectarea acestei situații.

Un contact din sfera relațiilor diplomatice, activ înainte de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, a declarat că

„am fost expliciți cu Rusia că va fi un dezastru”

.

Acest eveniment a condus, printre alte consecințe, la renunțarea la statutul de neutralitate al Suediei și Finlandei, în favoarea aderării la NATO. Prin urmare, conform sursei,

„cu siguranță chiar și Rusia și-a dat seama că de fiecare dată când face așa ceva, galvanizează Europa și se întoarce împotriva ei?”

Una dintre teribilele ironii ale acestui război, aflat acum în al cincilea an, este că, întrucât niciuna dintre părți nu a putut defini un punct final care să justifice enormele sacrificii de până acum, ambele părți și-ar putea imagina că implicarea NATO în conflict le servește scopurilor politice. Liderii occidentali au la dispoziție numeroase canale pentru a-l descuraja pe Zelenski să adopte această opinie, dar cu Rusia și Putin este o altă problemă.

COMENTARII / 0