„Dormi, că o să crești”, le spuneau bunicile copiilor. Aveau dreptate, spune profesorul Alfredo Pontecorvi, șeful secției de Medicină Internă, Endocrinologie și Diabetologie de la Policlinico Gemelli din Roma: hormonul de creștere (GH) urcă în timpul nopții. Iar când mutăm ceasul, pe lângă acele ceasornicului, trebuie să ne „reglăm” și ceasul biologic.
„Dacă există probleme, acestea sunt doar de mică intensitate și durează câteva zile, cele necesare adaptării la noul orar. Pe termen lung, în schimb, nu par să existe probleme deosebite”, a explicat endocrinologul într-o intervenție la emisiunea Uno Mattina, publicată de Policlinico Gemelli.
Studiile au sugerat o creștere a accidentelor cardio și cerebrovasculare în preajma schimbării orei, dar, potrivit lui, aceste observații ar trebui confirmate pe un număr mai mare de cazuri. Sigur este că pot apărea variații hormonale ocazionale, mai ales la hormonii cu ritm circadian precis, precum cortizolul, care e ridicat dimineața și scade mult noaptea.
Citește șiProtocoalele sunt obligatorii. Dar cine verifică instruirea? De ce prevenția infecțiilor din spitale riscă să devină o simplă formalitate
Momentul în care soarele se ridică este important.
Un studiu australian, publicat în revista Chronobiology International, a examinat 27,569 de mostre de cortizol prelevate din sânge, toate procesate de același laborator de amploare în decurs de 13 ani. Pentru fiecare oră suplimentară în care răsăritul se întârzie, nivelul median al cortizolului crește cu 4,8%. Cele mai mici valori au fost observate în sezonul estival, când soarele răsare cel mai devreme. Autorii concluzionează că lumina este reperul principal al ritmului cortizolului și că acesta rezistă schimbărilor artificiale de oră.
Un mic decalaj de fus orar în toamnă.
În noaptea dintre 24 și 25 octombrie, la ora 3, ceasurile sunt setate înapoi la 2. Astfel, obținem o oră suplimentară de somn, iar dimineața se prelungeste cu lumină, însă întunericul apare mult mai devreme seara, având o tendință de a se aduce tot mai devreme până la solstițiul de iarnă, 21 decembrie. Ora de iarnă va rămâne valabilă până în noaptea dintre 27 și 28 martie 2027.
Cele mai frecvente manifestări includ dificultăți în a adormi, somnolență, scăderea atenției în cursul zilei, oboseală, iritabilitate, dureri de cap și probleme de concentrare. Glanda pineală, care produce melatonina, poate necesita câteva zile pentru a se readapta. Pentru persoanele predispuse, după-amiezile mai întunecate pot stimula tulburarea afectivă sezonieră, caracterizată prin dispoziție rea și poftă de dulciuri.
Cum poți să te adaptezi mai rapid
Specialiștii recomandă câteva lucruri. Cu câteva zile înainte, mută treptat masa și ora de culcare cu 10–15 minute. Ieși dimineața la lumină naturală, care blochează melatonina. La prânz, carbohidrații complecși integrali (paste, orez, pâine) ajută la producția de serotonină. Seara, alege proteine ușor de digerat, ca peștele, carnea albă sau leguminoasele, și evită mesele bogate și alcoolul. Lasă telefonul și tableta cu cel puțin o oră înainte de somn, mișcă-te regulat, iar suplimentele cu melatonină, magneziu sau triptofan se iau doar la recomandarea medicului.
Exemplul Spaniei
Referitor la ora de vară permanentă, Pontecorvi subliniază că Spania funcționează practic pe tot parcursul anului. Statul se aliniază meridianului Greenwich, însă în anii 1940, generalul Francisco Franco a adoptat fusul orar al Italiei și al Europei Centrale.
„În ciuda expunerii diferite la lumina soarelui, acest lucru nu pare să aibă un impact negativ asupra sănătății cetățenilor săi”
– spune endocrinologul.
Conform Terna, operatorul rețelei electrice din Italia, perioada de ora de vară a generat economii de 2,3 miliarde de euro la facturile de energie în intervalul 2004–2025. SIMA estimează că menținerea permanentă a orei de vară ar diminua consumul anual cu aproximativ 720 de milioane de kWh și emisiile de CO2 cu 200.000 de tone.
COMENTARII / 0