Pachetul fiscal Omnibus al UE: ce schimbări aduce pentru firmele din România

Comisia Europeană a propus un pachet care ar putea diminua semnificativ sarcinile administrative și costurile suportate de companiile care operează în mai multe țări membre...

Comisia Europeană a propus un pachet care ar putea diminua semnificativ sarcinile administrative și costurile suportate de companiile care operează în mai multe țări membre ale Uniunii Europene.
Dacă acest pachet va fi aprobat, el ar putea conduce la economii financiare considerabile, estimate de 8 miliarde de euro pe an pentru întreprinderi, inclusiv 3,3 miliarde de euro reprezentând cheltuieli administrative.

Nu se cunosc detalii despre impactul exact al măsurilor.

Se preconizează că anumite ajustări propuse ar putea influența substantial firmele românești, în special prin flexibilizarea normelor legate de deducerea cheltuielilor de finanțare și diminuarea sarcinilor de raportare.

Citește șiAnimaWings în insolvență cum pot pasagerii primi banii cursele anulate

Comisia Europeană a lansat, la sfârșitul lunii iunie, un pachet complex de măsuri pentru simplificarea fiscală. Acesta include o propunere de Directivă Omnibus cu privire la impozite și o propunere de modificare a Directivei privind cooperarea administrativă (DAC).

Schimbări legislative majore sunt preconizate de Directiva Omnibus, care vizează șase directive și cadre legislative fiscale deja existente în cadrul Uniunii Europene, printr-un singur act normativ. Această inițiativă reprezintă o parte din strategia Comisiei de a îmbunătăți competitivitatea și de a răspunde îngrijorărilor comunității de afaceri cu privire la majorarea cheltuielilor de conformitate datorate suprapunerii reglementărilor și obligațiilor fiscale.

Schimbările globale și digitalizarea au determinat extinderea cadrului european de impozitare directă în ultimul deceniu, în scopul combaterii planificării fiscale agresive, a fraudei, evaziunii și evitării obligațiilor fiscale.
Cu toate acestea, Comisia Europeană subliniază că succesiunea de inițiative legislative a dus la o complexitate crescută și la costuri mai mari pentru firmele care operează în mai multe state membre ale UE.

Scopul principal al pachetului fiscal Omnibus propus de Executivul european este de a simplifica legislația fiscală și a diminua sarcinile administrative redundante.
În plus, se dorește creșterea securității juridice și facilitarea operațiunilor transfrontaliere.
Toate acestea trebuie să se realizeze fără să se diminueze protecția împotriva fraudei și evaziunii fiscale.

Impactul asupra populației românești este o preocupare majoră. România se află într-o poziție unică în ceea ce privește adaptarea la noile reglementări. Țara noastră trebuie să se alinieze la directivele europene, ceea ce ar putea avea repercusiuni asupra economiei și societății românești.

Schimbările propuse nu au un efect direct asupra nivelului impozitelor și taxelor suportate de indivizii din România. În schimb, companiile sunt cele care vor resimți impactul acestor măsuri, în special acele entități care operează în mai multe țări membre ale Uniunii Europene.

În cazul în care aceste măsuri vor fi aprobate, firmele vor avea de câștigat prin reducerea numărului de raportări pe care trebuie să le depună, scăderea costurilor administrative și proceduri fiscale mai eficiente și mai rapide.

Impactul asupra populației s-ar putea materializa într-o manieră indirectă. Prin micșorarea cheltuielilor și eliminarea obstacolelor birocratice, mediul de afaceri ar putea fi încurajat să investească, să-și extindă activitatea și să creeze noi oportunități de angajare. În situația în care firmele ar reuși să aloce mai puține resurse pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale, acestea ar putea dispune de fonduri suplimentare pentru dezvoltare, inovare și majorarea salariilor.

O consecință directă pentru populație în general ar putea surveni în cazul indivizilor care comercializează, în mod accidental, bunuri second-hand pe platforme electronice, deoarece reforma propusă prevede majorarea pragului de raportare și exonerarea de anumite obligații pentru mai mult de 10 milioane de vânzători particulari din Uniunea Europeană.

Directiva Omnibus propune o serie de modificări legislative menite să reducă birocrația pentru firmele din România. Obiectivul principal al acestei directive este de a simplifica procedurile administrative și de a îmbunătăți mediul de afaceri.

Nu avem de gând să facem viața companiilor mai dificilă

, însă anumite schimbări sunt necesare pentru a asigura o creștere economică durabilă. Printre măsurile propuse se numără și posibilitatea de a reduce numărul de formalități necesare pentru înființarea și funcționarea unei firme.

Schimbările propuse au drept scop simplificarea impozitării la sursă pentru tranzacțiile financiare transfrontaliere, incluzând dividendele, dobânzile și redevențele plătite între entitățile comerciale din cadrul Uniunii Europene. Acestea se referă în special la facilitarea procesului de impozitare pentru fluxurile financiare care traversează granițele, în cazul plăților de dividende, dobânzi și redevențe între firmele UE.

Comisia Europeană are în vedere acordarea unei excepții de la obligațiile fiscale pentru plățile efectuate, concomitent cu reducerea anumitor formalități inițiale și eficientizarea mecanismelor de restituire a sumelor. Această inițiativă este de natură să ușureze procesul de finanțare, să încurajeze investițiile și să consolideze poziția competitivă a companiilor europene.

Anual, contribuabilii din cadrul Uniunii Europene ar putea înregistra economii și beneficii de aproximativ 5,3 miliarde de euro ca urmare a unei singure modificări.

Se preconizează că investițiile întreprinderilor în cadrul Uniunii Europene vor fi ușurate, datorită eliminării anumitor restricții considerate superflue Omnibus privind sprijinul financiar real acordat de entitățile externe și de către piață.

Schimbări semnificative sunt aduse de propunerea de Omnibus în ceea ce privește regulile de deductibilitate a dobânzilor, prin modificarea Directivei ATAD (Anti-Tax Avoidance Directive).
Norma privind limitarea deductibilității dobânzilor este simplificată prin eliminarea unor opțiuni de implementare și prin transformarea pragului minim de deductibilitate într-un prag obligatoriu, abordare care va avea impact asupra firmelor din România.

Se estimează că aceste modificări vor duce la o scădere a cheltuielilor administrative și de conformitate cu o sumă care depășește 500 de milioane de euro în fiecare an.

Comisia Europeană propune o nouă abordare pentru a evita dublurile de reglementări legate de societățile străine controlate și de impozitul minim global, denumit Pilonul II.
Această ajustare ar urma să aibă drept rezultat economii anuale de aproximativ 160 de milioane de euro pentru întreprinderi, potrivit estimărilor Comisiei.

Măsurile incluse în pachet includ simplificarea regulilor pentru reorganizările și fuziunile transfrontaliere, o revizuire a normelor generale de combatere a abuzului și o optimizare a proceselor de rezolvare a disputelor fiscale între statele membre ale UE.

În urma propunerilor înaintate, România ar putea cunoaște schimbări favorabile în ceea ce privește deducerile din costurile de finanțare pentru companii. Se preconizează o posibilă creștere a deducerilor pentru aceste costuri. „Companiile din România ar putea deduce mai mult din costurile de finanțare”.

Modificări semnificative sunt preconizate pentru contribuabilii din România, potrivit unei analize realizate de Forvis Mazars, o companie specializată în audit, taxe și consultanță. Una dintre cele mai importante schimbări vizează normele referitoare la deductibilitatea cheltuielilor suplimentare generate de costurile excedentare ale îndatorării.

În România, legislația actuală impune norme mai stricte decât nivelul minim stabilit de legislația UE.
În ceea ce privește cheltuielile suplimentare generate de împrumuturi, acestea sunt, în general, considerate deductibile în cadrul unor plafoane specifice:
500.000 de euro pentru finanțările acordate de entitățile afiliate și
un milion de euro pentru totalitatea finanțărilor, indiferent dacă provin de la entitățile afiliate sau de la terți.
În plus, există o limită flexibilă de 30% calculată din EBITDA ajustat.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, pragul minim obligatoriu de deductibilitate, safe harbour, ar urma să fie majorat la 3 milioane de euro și indexat anual. Această modificare ar reprezenta o relaxare semnificativă a regimului fiscal aplicabil în prezent în România, permițând companiilor să deducă anual o parte mai mare din costurile de finanțare și având, totodată, implicații potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit

, a afirmat Lucian Dumitru, Tax Partner la Forvis Mazars în România.

a fost restructurat pentru a indeplini cerintele astfel:

Lucian Dumitru, Tax Partner la Forvis Mazars în România a declarat următoarele:

Potrivit propunerii Comisiei Europene, pragul minim obligatoriu de deductibilitate, safe harbour, ar urma să fie majorat la 3 milioane de euro și indexat anual. Această modificare ar reprezenta o relaxare semnificativă a regimului fiscal aplicabil în prezent în România, permițând companiilor să deducă anual o parte mai mare din costurile de finanțare și având, totodată, implicații potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit

si inlocuit cu

Comisia Europeană a înaintat o propunere care prevede creșterea pragului minim de deductibilitate la 3 milioane de euro, cu o ajustare anuală. Această schimbare ar duce la o relaxare considerabilă a sistemului fiscal actual din România. În urma acestei modificări, societățile comerciale ar putea deduce o proporție mai mare din cheltuielile de finanțare în fiecare an. Această situație ar putea avea repercusiuni asupra calculului impozitului pe profit.

Schimbări suplimentare sunt preconizate de propunere, pe lângă creșterea limitei de deductibilitate, care ar impune ajustări ale cadrului fiscal românesc.
Aceste modificări legislative sunt necesare pentru implementarea pachetului fiscal Omnibus propus de UE.

Legislația românească actuală nu prevede regula de exceptare la nivel de grup, denumită group escape rule, care urmează să devină o cerință obligatorie conform noii propuneri.
În plus, vor fi incluse excluderi obligatorii pentru anumite tipuri de împrumuturi acordate de terți, și anume cele cu risc redus, destinate proiectelor de investiții publice pe termen lung și finanțărilor din sectorul apărării.
Ca urmare, vor trebui revizuite normele actuale referitoare la deductibilitatea costurilor de îndatorare.

Rezolvarea litigiilor fiscale ar putea deveni mai ușoară.

Consolidarea mecanismelor europene de soluționare a litigiilor fiscale dintre statele membre este un alt obiectiv al Directivei Omnibus.
Această directivă are drept scop îmbunătățirea rezolvării conflictelor fiscale între țările membre ale Uniunii Europene.

Consolidarea soluționării litigiilor fiscale europene are loc prin clarificarea procedurilor și înlăturarea anumitor piedici practice, potrivit propunerii Omnibus, a explicat Liviu Gheorghiu, Partener Tax, Forvis Mazars România.

„Obiectivul este ca mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale transfrontaliere, inclusiv cele privind dubla impunere și prețurile de transfer în care sunt implicate entități din România, să devină mai previzibile și mai accesibile pentru contribuabili”

Companiile românești care efectuează tranzacții cu parteneri din alte țări ale Uniunii Europene vor fi afectate de noile reglementări, în situațiile în care veniturile sunt supuse impozitării duble sau apar litigii cu privire la tarifele aplicate de firmele aparținând aceluiași grup.

În același timp cu Directiva Omnibus, Comisia Europeană are în vedere modificarea Directivei referitoare la colaborarea administrativă în sectorul fiscal.

Începând cu 2011, a fost implementată Directiva DAC, care a suferit ulterior o serie de extinderi prin intermediul amendamentelor succesive, cunoscute sub denumirile DAC1-DAC9. Rezultatul acestor modificări a fost crearea unui sistem de raportare și de schimb de informații deosebit de complex, care implică autoritățile fiscale ale statelor membre.

Obiectivul acestei noi propuneri este de a consolida Directiva privind transparența fiscală (DAC) și cele opt amendamente aferente într-un singur act juridic, cu scopul de a face legislația mai accesibilă, mai coerentă și mai previzibilă în aplicare.

Schimbări semnificative sunt preconizate în ceea ce privește obligațiile de raportare și cerințele administrative, cu scopul de a le face mai simple și de a îmbunătăți calitatea informațiilor fiscale schimbate între autoritățile europene.
Uniformizarea normelor la nivel european și îmbunătățirea calității informațiilor sunt, de asemenea, obiective cheie, alături de reducerea sarcinilor administrative.
Obiectivele principale includ simplificarea și uniformizarea acestor procese la nivel european.

Grupurile multinaționale ar putea înregistra economii de 300 de milioane de euro datorită noilor măsuri propuse. Reducerile de costuri sunt anticipate ca urmare a implementării pachetului fiscal Omnibus.

O reformă recentă are în vedere exonerarea de la raportarea anumitor aranjamente transfrontaliere pentru grupurile multinaționale de întreprinderi care se bucură deja de o cota minimă de impozitare de 15% în conformitate cu reglementările Pilonului II.

Economiile generate de această măsură sunt estimate de Comisie la 300 de milioane de euro, care ar putea fi recuperate din cheltuielile necesare pentru respectarea reglementărilor.

Companiile din UE ar putea beneficia de o reducere semnificativă a sarcinilor administrative în urma propunerii de eliminare a unor cerințe de raportare pentru aranjamentele fiscale transfrontaliere cu valoare adăugată redusă pentru administrațiile fiscale.
Această măsură este estimată să diminueze volumul raportărilor cu aproximativ 35% și să genereze 40 de milioane de euro economii anual.

Schimbările vizează persoanele care comercializează produse prin intermediul platformelor online.

O reformă semnificativă a Directivei privind Ajutorul Comunitar (DAC) vizează sprijinirea economiei circulare printr-o abordare inovatoare.
Comisia Europeană a propus modificarea pragului de raportare pentru tranzacțiile online de bunuri, ceea ce ar putea duce la excluderea a peste 10 milioane de vânzători privați, în special cei care vinde ocazional produse second-hand, din obligațiile de raportare.
Această măsură este menită să reducă sarcinile administrative pentru cei care vând bunuri online în mod ocazional.

Schimbarea preconizată ar trebui să aibă drept rezultat diminuarea poverilor birocratice suportate de platformele digitale, precum și obținerea unor economii estimate la 678 de milioane de euro.

Schimbările propuse nu au drept scop exonerarea de la plata impozitelor pentru cei care au activități comerciale regulate, ci se concentrează în special pe micșorarea numărului de declarații pentru tranzacțiile private, occazionale și de mică valoare.

Se propune implementarea unui sistem inovator de verificare a codurilor fiscale, verificarea codurilor fiscale fiind esențială pentru transparență financiară.

DAC reforma aduce un instrument inovativ de validare a TIN -urilor, adică numerele de identificare fiscală. Acest sistem are scopul de a facilita o verificare mai rapidă a codurilor fiscale de către administrațiile fiscale și de a îmbunătăți identificarea contribuabililor în cadrul informațiilor schimbate între statele membre ale UE.

Potrivit Comisiei, acest instrument va avea drept rezultat îmbunătățirea calității datelor și diminuarea erorilor de identificare.

Companiile românești cu operațiuni transfrontaliere ar putea beneficia de o simplificare considerabilă a obligațiilor lor datorită propunerii de a consolida toate regulile DAC într-un singur act normativ, potrivit Forvis Mazars.

Liviu Gheorghiu a declarat că reforma Directivei DAC ar avea ca rezultat consolidarea tuturor reglementărilor actuale într-un singur act normativ pentru contribuabilii din România, aducând numeroase simplificări.
Printre acestea se numără notificarea unică la nivel de grup pentru obligațiile prevăzute de DAC4 și DAC9, precum și diminuarea obligațiilor de raportare în conformitate cu DAC6, care include exceptarea grupurilor supuse Pilonului II.
De asemenea, se vor extinde termenele de raportare și se va îmbunătăți calitatea datelor prin implementarea unor instrumente de validare a codurilor de identificare fiscală.

De fapt, anumite entități vor fi afectate în mod direct de viitoarele reglementări. UE a propus un pachet fiscal denumit Omnibus, care vizează în special firmelor din România. Acestea sunt așteptate să se adapteze la noile reguli, care au scopul de a diminua birocrația.

Niciun text nu a fost oferit pentru a fi citat.

a fost eliminat deoarece nu era necesar. Rezultatul este următorul:

În primul rând, aceste sugestii au o importanță deosebită pentru companiile multinaționale care operează în mai multe țări membre ale UE.

Companiile multinaționale și entitățile economice cu operațiuni transfrontaliere complexe vor fi afectate, inclusiv firmele care utilizează structuri de finanțare transfrontalieră. Printre categoriile vizate se numără și companiile care efectuează plăți de dividende, dobânzi sau redevențe către entități din alte state. De asemenea, societățile aflate în proces de reorganizări și fuziuni, precum și grupurile cu obligații complexe de raportare fiscală vor fi, de asemenea, vizate.

Companiile supuse unor posibile litigii legate de dubla impunere sau de ajustările prețurilor de transfer, alături de grupurile multinaționale care implementează regulile Pilonului II, sunt, de asemenea, vizate.

În ciuda scopului de a diminua complexitatea, experții Forvis Mazars sugerează ca societățile să monitorizeze cu atenție progresul discuțiilor și să demareze evaluarea repercusiunilor viitoarelor reglementări asupra conformării fiscale, a raportării și a administrării fiscale.

Procesul de adoptare a pachetului fiscal va continua prin transmiterea sa către Parlamentul European în vederea unei consultări și către Consiliul Uniunii Europene pentru aprobarea finală. Pentru ca normele fiscale să fie aprobate, este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre, dat fiind natura acestor reglementări.

Analiștii de la Forvis Mazars consideră că șansele de a pune în aplicare noile reglementări înainte de 2027 sunt destul de mici. Rezultatul discuțiilor între statele membre va influența conținutul final al directivelor, după cum se prevede.

Se preconizează o scădere a volumului de birocrație cu 25%, respectiv cu 35% pentru întreprinderile mici și mijlocii, conform obiectivelor Comisiei.

Comisia Europeană are în plan să simplifice cadrul de reglementare și să crească competitivitatea prin intermediul unui pachet de măsuri. Obiectivul fixat de executivul european este să diminueze sarcinile administrative cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru întreprinderile mici și mijlocii, astfel facilitând operațiunile acestora.

37,5 miliarde de euro reprezintă economiile administrative anuale pe care Comisia Europeană își propune să le atingă până în 2029.
Comisia a prezentat deja 12 pachete Omnibus și o serie extinsă de măsuri specifice, care, potrivit Comisiei, ar urma să ducă la scăderea costurilor administrative anuale recurente cu mai mult de 18 miliarde de euro.

Schimbări profunde în abordarea normelor europene sunt preconizate de către Executivul european, care consideră că simplificarea nu se limitează doar la diminuarea sarcinilor administrative, ci presupune și o reconsiderare a modului în care sunt elaborate aceste norme.
Se dorește crearea unor reguli mai clare, mai ușor de înțeles și de aplicat, în special pentru IMM-uri, care să fie și mai proporționale.

În ciuda scopului de a ușura sarcinile fiscale, un obiectiv de simplificare a obligațiilor fiscale fiind urmărit, firma specializată în servicii de auditare, consultanță fiscală și alte servicii conexe avertizează că societățile comerciale nu ar trebui să considere aceste propuneri exclusiv ca pe o reducere a sarcinilor administrative. Este esențial ca acestea să fie atent monitorizate de către companiile cu activități care se desfășoară în mai multe țări, care ar trebui să anticipeze și să examineze cu atenție repercusiunile asupra îndeplinirii obligațiilor fiscale, a raportării fiscale și a managementului fiscal.

COMENTARII / 0