Experimentul, numit TEMPEST, a început în 2022 la Centrul Smithsonian pentru Cercetări de Mediu (SERC), pe malul golfului Chesapeake, relatează Blic. Oamenii de știință au vrut să reproducă, în condiții controlate, ce se întâmplă când apa mării pătrunde în păduri în timpul furtunilor și al inundațiilor.
În decursul a trei ani, au fost provocate inundații.
Conform SERC, pădurea a fost segmentată în trei zone, fiecare având suprafața de 2.000 de metri pătrați. În prima parcelă a fost introdusă apă sărată, extrasă din râul Rhode, care se varsă în golful Chesapeake. A doua zonă a fost umplută cu apă dulce, în timp ce a treia a rămas intactă, servind drept punct de referință. În fiecare operațiune de inundare, pe o parcelă au fost pompat aproximativ 80.000 de galoane, echivalentul a 303.000 de litri. Această cantitate corespunde unei precipitații de 15 centimetri, similară cu cea generată de uraganul Sandy.
Citește șiCel mai bogat om din Ucraina: “Sunt convins că așa va fi”
În anul 2022, fluxul de apă a avut loc doar o zi; în 2023, valul de apă a persistat două zile, iar în 2024 a continuat consecutive trei zile, toate pentru a recrea furtuni din ce în ce mai frecvente.
Senzorii ascunși în sol au evidențiat rapiditatea schimbărilor. Conductivitatea solului, măsură a conținutului de sare, s-a ridicat de 19 ori, iar după cinci zile rămăsese încă de 10 ori peste valoarea inițială. Oxigenul prezent în sol a scăzut sub 1% în doar două zile și s-a restabilit în trei zile după ce apa a fost eliminată.
„Când inunzi solul și îl tai de atmosferă, rădăcinile devin vulnerabile, practic se sufocă”
biogeochimistul Pat Megonigal, de la SERC, a precizat.
În pădure, arborii se păreau impecabil sănătoși.
Din exterior, pădurea părea obișnuită. Nu s-au uscat frunzele coroanei și nu a căzut nici o frunză în masă, adaugă Blic. Concluziile, publicate în revista PNAS, indică o modificare profundă a solului, în timp ce majoritatea arborilor au manifestat doar semne ușoare de stres.
Excepția a constat în arborele-lalea (Liriodendron tulipifera). În mediul sărat, seva sa circula considerabil mai încet, iar frunzele au înnegrit și s-au colorat în maro cu două luni înainte de celelalte specii. Fagul s-a dovedit a fi cel mai rezistent, în timp ce arțarul roșu a ocupat poziția de mijloc.
Ce urmează
Scopul pe termen lung este stabilirea ordinii în care apar schimbările după pătrunderea apei sărate. Dacă specialiștii găsesc semne de avertizare sigure în sol, pădurile de coastă amenințate ar putea fi identificate cu mult înainte ca efectele să se vadă pe copaci. Cercetătorii vor să prevină apariția așa-numitelor „păduri-fantomă”, întinderi de copaci morți lăsate în urmă de apa sărată.
„Putem trece de la a reacționa la copaci morți la a ținti proactiv restaurarea”, a spus Peter Regier, autorul principal al studiului, de la Laboratorul Național Pacific Northwest (PNNL).
COMENTARII / 0