Cercetările recente efectuate în China au arătat că factori precum vârsta, diversitatea speciilor și receptivitatea la dioxidul de carbon influențează semnificativ ritmul de creștere a copacilor, potrivit Live Science.
În cadrul unui studiu nou, s-a observat că proiectele masive de împădurire din China au dat rezultate rapide, copacii plantați în cadrul acestor inițiative crescând mai rapid decât cei care apar în mod natural în păduri.
Creșterea accelerată a pădurilor plantate din China poate fi atribuită, în anumite situații, capacității lor de a răspunde mai puternic la concentrația crescută de dioxid de carbon din atmosferă, potrivit cercetătorilor.
În cadrul inițiativei „Marele Zid Verde”, China a înregistrat progrese semnificative.
Citește șiAtac petrolier în Marea Neagră: 23 de echipaj salvați
– Nu avem de gând să oprim acest proiect
, însă detalii suplimentare urmează să fie oferite ulterior. În prezent, se derulează eforturi susținute pentru dezvoltarea acestui proiect ambițios denumit „Marele Zid Verde” al Chinei. nu este un paragraf ci doar un titlu deci
Proiectul denumit „Marele Zid Verde” se referă la
Înverzulirea Chinei se desfășoară într-un ritm alert.
Proiectul de împădurire al țării, demarat în 1978, a dus la plantarea a 66 de miliarde de arbori până în prezent.
Planurile viitoare includ plantarea a încă 34 de miliarde de arbori până la jumătatea acestui secol, în cadrul inițiativei „Marele Zid Verde”, care vizează frânarea avansului deșerturilor Gobi și Taklamakan.
Yuhang Luo, ecolog peisagist la Universitatea din Beijing din Shenzhen, China, a oferit detalii despre modul în care noile păduri contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, însă mecanismul exact rămâne neclar.
Aceste păduri noi absorb cantități mari de CO₂, dar nu este clar exact în ce fel diferă de cele naturale
, a afirmat el, într-o discuție cu Live Science, în calitate de primul autor al studiului.
O echipă de cercetare condusă de Luo a investigat impactul caracteristicilor distincte ale pădurilor naturale și plantate, precum diversitatea speciilor, densitatea arborilor și vârsta, asupra capacității pădurilor de a reacționa la creșterea nivelului de CO₂ și la schimbările climatice.
Modelele ecosistemice globale au limitări în ceea ce privește diferențierea între diversele tipuri de păduri și reflectarea dinamicii specifice vârstei acestora, după cum a declarat Luo.
„Pădurile plantate sunt utilizate pe scară largă în strategiile de atenuare a schimbărilor climatice, dar majoritatea modelelor ecosistemice globale nu fac distincție între tipurile de păduri și nu reprezintă în mod adecvat dinamica legată de vârstă”
,
a adăugat el, subliniind importanța studierii interacțiunilor dintre factori pentru progresul științific și perfecționarea politicilor forestiere și a contabilității carbonului.
În acest context, Luo a menționat că
„Așadar, am considerat că este important să clarificăm modul în care acești factori interacționează — nu doar pentru înțelegerea științifică, ci și pentru îmbunătățirea modelelor și ipotezelor care stau la baza politicilor forestiere din lumea reală și a contabilității carbonului.”
În urma unui studiu recent, s-a observat că pădurile plantate din China au o creștere mai rapidă în comparație cu cele naturale. Această concluzie a fost determinată de cercetători care au analizat caracteristicile acestor tipuri de păduri. Rezultatele studiului au arătat că pădurile plantate au anumite avantaje în ceea ce privește dezvoltarea lor.
În mod deliberat, oamenii creează anumite tipuri de păduri, spre exemplu Marele Zid Verde. Marele Zid Verde este un exemplu de pădure creată de oameni. În contrast, pădurile care se dezvoltă fără intervenția umană sunt considerate naturale.
Rezultatele unui studiu recent au arătat că pădurile create de om au o creștere remarcabilă în ceea ce privește indicele de suprafață foliară, care reprezintă o măsură a densității coronamentului și un factor esențial în procesul de absorbție a carbonului.
66% – aceasta este diferența cu care pădurile plantate au depășit pădurile naturale în ceea ce privește accelerarea indicelui de suprafață foliară, potrivit datelor satelitare colectate de cercetători pentru a monitoriza viteza de creștere a diferitelor tipuri de păduri.
Nu se specifică aici o declarație directă
În urma analizei, s-a observat că pădurile plantate au mărit suprafața foliară cu o viteză care le-a făcut să depășească cu 66% pădurile naturale în creșterea acestui indicator.
O diferență semnificativă între ritmul de creștere al pădurilor a rezultat în principal din faptul că pădurile create de om erau considerabil mai tinere în comparație cu pădurile naturale, deoarece exemplarele tinere se dezvoltă mai rapid decât cele mature. Chiar și după ajustarea pentru vârstă și condiții de mediu similare, pădurile plantate au înregistrat o creștere superioară cu 4,6% și această disparitate a devenit și mai evidentă în cazul pădurilor mixte și a celor compuse din foioase.
Gestionarea eficientă a pădurilor create de om este principalul motiv al acestei diferențe. Speciile cu ritm de creștere accelerat, cum ar fi eucaliptul și plopul, sunt predominant prezente în aceste păduri și sunt supuse unei gestionări active, care implică îndepărtarea sistematică a vegetației rivale și chiar și fertilizarea solului. Prin reducerea concurenței pentru resursele de lumină, apă și nutrienți, aceste intervenții sporesc impactul pozitiv al majorării concentrației de CO₂ din atmosferă asupra creșterii acestora.
Vârsta copacilor se modifică într-un ritm diferit în funcție de originea lor. Copacii plantați de om și cei care au crescut în mod natural prezintă caracteristici distincte în ceea ce privește creșterea lor. Cercetătorii au analizat aceste diferențe și au identificat factorii care influențează viteza de creștere a copacilor. Rezultatele studiului au arătat că copacii plantați în China au o creștere mai rapidă decât cei care au crescut în mod natural. Această descoperire a fost făcută publică recent și a stârnit interesul specialiștilor în domeniu.
Vârsta critică la care diferența dintre ritmul de creștere al pădurilor plantate și cel al pădurilor naturale devine maximă se situează între 30 și 40 de ani pentru primele, după care descrește abrupt odată cu trecerea timpului, în special după 40 de ani. Pe de altă parte, ritmul de creștere al pădurilor naturale, deși mai lent, este constant, ceea ce îi conferă un avantaj pe termen lung.
În ceea ce privește sechestrarea carbonului, cercetătorul Luo a afirmat că pădurile create de om pot juca un rol semnificativ pe termen scurt.
„Pădurile plantate pot fi un instrument puternic pe termen scurt pentru absorbția carbonului, dar acest avantaj este temporar”
,
a adăugat el.
În continuare, Luo a subliniat că pădurile naturale sunt esențiale pentru stocarea carbonului pe termen lung și pentru reziliență.
„Pentru stocarea carbonului pe termen lung și pentru reziliență, pădurile naturale rămân de neînlocuit.”
Kevin Dsouza, fost cercetător postdoctoral la Universitatea din Waterloo, unde a studiat modelele de reîmpădurire, consideră că rezultatele obținute sunt de așteptat, deoarece suprafața extinsă a frunzelor arborilor tineri cu creștere rapidă ar putea conduce la o absorbție mai mare a carbonului. Însă, el ridică anumite dubii cu privire la faptul că suprafața frunzelor reprezintă cel mai bun indicator pentru evaluarea creșterii și a sechestrării carbonului.
Limitările unei anumite metode de evaluare au fost subliniate de un expert, care a remarcat că aceasta nu constituie un indicator complet. În acest context, el a explicat că partea superioară a arborelui, adică corona, nu reprezintă decât o mică parte din masa totală a copacului. De asemenea, a adăugat că carbonul este depozitat în multiple componente, și anume lemnul, scoarța, rădăcinile și solul.
Rezultatele unui studiu recent au arătat că pădurile naturale tind să acumuleze mai mult carbon la suprafață în comparație cu pădurile plantate în primii ani de existență, potrivit spuselor lui Dsouza, care a atras atenția că aceste rezultate trebuie examinate cu precauție, ținând cont și de alți factori relevanți.
Au fost trasate concluzii și dezvoltate implicații.
Studiile climatice globale au lacune semnificative în ceea ce privește sechestrarea carbonului și efectele asupra schimbărilor climatice, potrivit lui Luo, care a analizat rezultatele.
Acestea nu țin cont de toate variabilele atunci când evaluează contribuția diferitelor păduri la sechestrarea carbonului și schimbările climatice.
Nu înțelegem pe deplin cum diferitele tipuri de păduri contribuie la aceste procese
a afirmat Luo.
Strategiile de gestionare a terenurilor au efecte nuanțate și complexe, potrivit acestuia.
„Nu este vorba doar de a planta mai mulți copaci. Este vorba și despre momentul în care îi plantezi, ce specii alegi și cum îi gestionezi de-a lungul timpului.”
Acestea funcționează în moduri mai specifice decât se presupunea inițial, a adăugat el.
Abordarea eficientă presupune luarea în considerare a multiplelor factori.
Descoperirile recente au potențialul de a ghida strategiile de reîmpădurire, astfel încât să se maximizeze avantajele oferite de noile păduri plantate, care au rolul de a mitiga impactul schimbărilor climatice.
În acest context, Luo își exprimă speranța că rezultatele obținute vor fi decisive în direcționarea inițiativelor de reîmpădurire, cu scopul de a spori eficiența eforturilor de protecție a climei.
Rezultatele studiului au fost prezentate ca un ghid practic pentru implementarea acţiunilor climatice prin intermediul pădurilor, oferind detalii despre momentul optim al plantării, speciile de plante care ar trebui folosite, perioada necesară pentru obţinerea beneficiilor şi limitările modelelor actuale.
„Cercetarea noastră oferă un ghid mai practic pentru acțiunile climatice bazate pe păduri: când să plantăm, ce să plantăm, cât timp durează beneficiile și ce greșeli conțin modelele actuale. Sperăm că acest lucru va ajuta oamenii să ia decizii mai bune”
COMENTARII / 0