Pakistanul sub blocaj: Viața din Islamabad, înghețată în așteptarea SUA și Iran.

Capitala pakistaneză se confruntă cu o perioadă de inactivitate forțată. De mai multe zile, străzile din Islamabad sunt lipsite de viață, iar magazinele au fost sigilate. Toate activitățile de transport în comun au fost oprite, iar personalul administrativ a fost obligat să-și desfășoare activitatea de la domiciliu. Muncitorii, pe de altă parte, s-au trezit someri. Singurele persoane aflate în libertate sunt efectivele militare și cele ale poliției, care patrulează străzile, potrivit The Guardian.

No, I made a little mistake, I will re-write it again.

În Islamabad activitatea a fost complet sistată. De zile întregi, magazele sunt închise și transportul public este oprit, străzile fiind pustii. Angajații de la birouri au fost instruiți să lucreze de acasă, în timp ce muncitorii au rămas fără locuri de muncă. Uniformele militare și de poliție sunt singurele prezențe vizibile, aliniate de-a lungul străzilor, după cum relatează The Guardian.

Citește șiDonald Trump amenință Iranul cu „lovituri foarte puternice” după atacul FlyDubai, dacă se va dovedi o implicare a Teheranului

O senzație de déjà vu îi cuprinde pe mulți, evocând amintiri din perioada pandemiei. Însă, de această dată, motivul este unul diferit: negocierile dintre Statele Unite și Iran care au loc la Islamabad și care se așteaptă să dea o nouă direcție conflictului din Orientul Mijlociu, au transformat orașul într-un spațiu puternic securizat, pregătit să primească cele două delegații.

În ciuda speranțelor, incertitudinea privind progresul discuțiilor a alimentat nemulțumirea locuitorilor.
Oamenii sunt din ce în ce mai îngrijorați din cauza restricțiilor sever impuse, care par să nu aibă o perioadă de încheiere clară și care au repercusiuni economice dificile.

În urma unei dispoziții emise de guvern, Islamabad și Rawalpindi au fost scena unei evacuări masive, sâmbătă, a numeroși muncitori care locuiau în cămine și nu aveau mijloacele financiare necesare pentru a închiria un apartament. Această acțiune a lăsat zeci de mii de persoane fără adăpost, obligându-le să caute rapid un nou loc de locuit.
Locuitorii acestor orașe au fost luați prin surprindere de această decizie, care i-a forțat pe mulți să-și schimbe brusc situația locativă.

Pe zi ce trece, o stare de incertitudine se instalează odată cu amânarea continuă a negocierilor așteptate, iar măsurile restrictive impuse asupra orașului sunt din nou extinse, prelungind izolarea.
În acest context, numeroși locuitori se întreabă cât de mult vor mai fi privați de posibilitatea de a-și câștiga existența.

Areej Akthar, o asistentă medicală care lucrează la un spital de stat din Islamabad, a fost una dintre persoanele care au fost nevoite să părăsească locuința lor temporar.

„Sâmbătă a fost o zi haotică”

, a declarat ea.
Locuitorii orașului au fost afectați de așteptarea rezultatelor negocierilor dintre SUA și Iran.
Akthar a menționat că are norocul ca satul ei să fie situat la o distanță de trei ore cu mașina, însă mulți alți oameni care veneau din orașe și provincii îndepărtate au fost nevoiți să ceară ajutorul colegilor, prietenilor și rudelor pentru a putea rămâne în siguranță până la finalizarea discuțiilor.
Unii oameni au fost nevoiți „să-și implore colegii, prietenii și rudele să le permită să rămână până la încheierea negocierilor dintre SUA și Iran.”

Frustrarea lui Akthar a atins cote alarmante odată cu întârzierea discuțiilor.

• Întreruperea circulației mijloacelor de transport în comun îi împiedică întoarcerea în oraș.

„E ca și cum am trăi într-o cușcă”

, a declarat ea, adăugând că reîntoarcerea la locul de muncă este imposibilă.
Numeroși locuitori, inclusiv Akthar, se confruntă cu dificultăți financiare care îi obligă să locuiască în hosteluri, din cauză că nu-și pot permite chiria pentru un apartament.

Avem nevoie de muncă

au declarat unii locuitori, reliefând astfel impactul economic al războiului.

Wait, there are no list items to reproduce. Here is the corrected output:

De asemenea, numeroși rezidenți au exprimat nemulțumiri, afirmând că restricțiile de izolare exacerbează efectele economice devastatoare ale conflictului asupra populației comune.

Consecințele crizei energetice s-au resimțit puternic în Pakistan de când Statele Unite și Israelul au inițiat atacuri împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, iar Teheranul a reacționat prin blocarea strâmtorii Hormuz, o rută vitală pentru transportul unei cincimi din rezervele mondiale de petrol și gaze naturale. Acest context a dus la impunerea unor întreruperi de curent de până la șapte ore din cauza insuficienței de combustibil, afectând grav viața cotidiană. În același timp, numeroase restaurante din capitală au fost obligate să-și înceteze activitatea din cauza lipsei de gaze de gătit.

Activitatea a încetat în cazul restaurantelor care până acum funcționau, iar 50% din veniturile șoferilor de taxi au dispărut, potrivit relatărilor acestora.
Închiderea porților a devenit o necesitate pentru restaurante, închidere care a afectat puternic veniturile.

Foamea este o problemă din ce în ce mai presantă pentru Muhammad Zubair, un muncitor zilier în vârstă de 45 de ani, care a fost lipsit de posibilitatea de a lucra timp de șase zile consecutive.

„Avem nevoie de muncă”

, a declarat el, subliniind astfel situația dificilă cu care se confruntă.

În mijlocul străzilor din Islamabad, Zubair își exprimă scepticismul cu privire la utilitatea unor negocieri de nivel înalt pentru populația pakistaneză.
Situația de blocaj are consecințe directe asupra mijloacelor de subzistență, după cum relatează el:

„Lockdown-ul înseamnă lipsa muncii, iar lipsa muncii înseamnă lipsa hranei. Guvernului nu-i pasă de săraci. Avem nevoie de muncă ca să ne hrănim copiii.”

1.200 de candidați la funcții publice urmează să susțină examene, care au fost relocate la Lahore, un oraș situat la o distanță de peste 370 km. Unul dintre acești candidați, Yasir Mushtaq, se întreabă dacă îi va permite situația financiară să călătorească pentru a se prezenta la examene.

„Va trebui să împrumut bani”

, a declarat el.
Faptul că examenele au fost relocate a creat dificultăți suplimentare, în special pentru candidatele de sex feminin, deoarece numeroase femei nu pot călători fără să fie însoțite de către părinți. Din această cauză, unele se gândesc să renunțe la examene.

Întreaga națiune a intrat într-o perioadă de incertitudine, potrivit declarațiilor unui oficial de rang înalt, în timp ce așteaptă răspunsuri de la Washington și Teheran.

„Suntem cu toții în lockdown și parcă ne-am întors la vremurile pandemiei de coronavirus”

Un scenariu îngrijorător se desfășoară în regiunea Strâmtoarea Ormuz, unde procesul de curățare a căii navigabile de mine ar putea necesita o perioadă de 6 luni, potrivit estimărilor Pentagonului, citate de The Washington Post (WP).

Obezitatea verbală este considerată un factor destabilizator de către criticii lui Trump, care susțin că abordarea imprevizibilă a acestuia în problemele internaționale ar putea să aibă repercusiuni negative asupra eforturilor de a ajunge la un acord cu Iranul.

„Vorbește prea mult”

a devenit o expresie care reflectă îngrijorarea legată de impactul declarațiilor lui Trump asupra negocierilor cu Iranul.