Într-un interval de timp relativ scurt, schimbarea de abordare a prințului moștenitor Mohammed bin Salman, figura dominantă în Arabia Saudită, a fost una remarcabilă: de la criticarea unei politici de „conciliere” cu ayatollahul Ali Khamenei, pe care îl considera „noul Hitler al Orientului Mijlociu”, la inițierea unei perioade de destindere fără precedent cu Iranul, potrivit Financial Times.
O strategie de politică externă distinctivă, inițiată de prințul Mohammed bin Salman, a vizat reducerea tensiunilor acumulate de-a lungul anilor dintre Arabia Saudită, un regat sunnit, și Iran, o teocrație șiită, mizând pe colaborare ca mijloc de a crea stabilitatea regională cerută pentru realizarea viziunii sale economice ambițioase.
Mohammed bin Salman se confruntă acum cu repercusiuni nefaste. Evenimentele au luat o turnură dramatică de când SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în urmă cu două săptămâni. Regimul islamic a ripostat în mod agresiv, lansând atacuri repetate asupra Arabiei Saudite și a statelor vecine din Golf. Printre obiectivele atacate s-au numărat bazele militare americane de pe teritoriul saudit, ambasada SUA din Riad, rafinăria Ras Tanura și zăcământul petrolier Shaybah.
Citește șiUE pregătește foi de parcurs pentru aderarea Ucrainei și Moldovei
Nu acesta era scenariul pe care și-l imagina. Bernard Haykel, profesor de studii despre Orientul Apropiat la Universitatea Princeton, care are o legătură directă cu prințul Mohammed, a declarat următoarele:
„Este ultimul lucru pe care și-l dorea. Vrea stabilitate și ordine, nu vrea rachete și drone care zboară în jur”
.
El a adăugat, de asemenea:
„Nu și-a dorit deloc asta”
.
Pe măsură ce conflictul se prelungește, prințul moștenitor Mohammed bin Salman se confruntă cu o provocare din ce în ce mai mare în ceea ce privește atragerea de investitori străini pentru a sprijini ambițioasele sale proiecte de anvergură și pentru a poziționa regatul drept o putere economică, comercială și turistică de seamă. Anularea de către Formula 1 a curselor programate în Arabia Saudită și Bahrain pentru luna aprilie este deja o consecință directă a acestui război prelungit.
În prezent, conflictul dintre SUA și Iran se află într-o fază critică, fiind abia la a doua etapă a celor patru care sunt preconizate în război.
Un pericol istoric se profilează la orizont, caracterizat printr-o posibilă victorie pe termen scurt, dar care ar putea conduce la o înfrângere pe termen lung.
Regatul a reușit până în prezent să evite consecințele majore resimțite de alte țări din regiunea Golfului, printre care Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Qatar, care au suportat multiple atacuri cu rachete și drone lansate de Iran. De asemenea, datorită poziționării sale geografice, regatul are acces direct la Marea Roșie, ceea ce îi permite să ocolească Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă vitală care a fost aproape complet blocată din cauza atacurilor iraniene, permițând astfel continuarea transportului de bunuri și țiței.
Un oficial saudit a exprimat prudență, afirmând că trebuie să fie minimizată agitația pentru a se obține o înțelegere clară a situației actuale.
„Aproape că totul merge ca de obicei”
a adăugat acesta, în ciuda anumitor îngrijorări.
În ciuda optimismului, avertismentele privind impactul unui conflict prelungit încep să apară.
Amin Nasser, directorul general al Saudi Aramco, a exprimat îngrijorări luni trecute cu privire la posibilele „consecințe catastrofale” pe care le-ar putea suferi economia globală în cazul în care conflictul se va înrăutăți.
„Aceasta este de departe cea mai mare criză cu care s-a confruntat industria petrolieră și gazieră din regiune”
, a declarat el, reflectând astfel temerile existente la Riad.
Potrivit lui Firas Maksad, director general pentru regiunea Orientului Mijlociu și Africa de Nord la Eurasia Group, Vision 2030 a prințului Mohammed, care vizează transformarea economiei Arabiei Saudite și atragerea de investiții străine directe, a fost grav afectată de conflict.
El a menționat că obiectivele inițiale nu au fost atinse deja.
În acest context, eforturile vor trebui să fie reorientate către alte aspecte prioritare.
„Acum vor trebui să se concentreze și pe alte lucruri. Va trebui să reorienteze cheltuielile către apărare. Va fi un termen mult mai lung”
, a avertizat Maksad.
Potrivit experților, perspectivele pentru Arabia Saudită și alte țări din regiunea Golfului sunt extrem de nefaste.
Se estimează că rezultatele acestei situații vor fi defavorabile pentru toate părțile implicate.
În fața publicului, Arabia Saudită a exprimat condamnarea sa față de Iran și a pledat pentru o reducere a tensiunilor. Pe de altă parte, oficialii din regiunea Golf se confruntă acum cu o dilemă, fiind prinși între necesitatea de a înceta conflictul și îngrijorarea că, în cazul în care președintele american Donald Trump decide să-și înceteze eforturile, războiul va lăsa în urma sa un regim islamic rănit, care va deveni și mai intransigent.
Interesele regatului sunt concentrate pe o Iran slăbită, potrivit unei persoane cu cunoștințe despre strategia saudită.
Această abordare saudită exclude dorința de schimbare a regimului din Iran.
„Există un cost pentru ceea ce se întâmplă, dar în ce măsură vrei să spui: «Să nu ne oprim acum. Doar dă-i încă un impuls»”
,
a afirmat persoana respectivă, sugerând că deciziile sunt luate cu precauție pentru a evita consecințe imprevizibile.
Aceasta a adăugat
„Nu vrei să ajungi în țara nimănui…”
,
subliniind importanța unei abordări echilibrate.
În ciuda faptului că țările din regiunea Golfului Persic au acordat prioritate prevenirii unui conflict armat, potrivit lui Maksad, anumite voci exprimă acum dorința ca președintele Trump să ducă situația la un final, rămânând însă neclară intenția reală din spatele acestei declarații.
„termine treaba”
este o aspirație care a fost menționată, dar sensul ei profund rămâne neexplicitat.
Anumite persoane manifestă prudență față de potențialul haotic al situației.
„Dar ceea ce înseamnă pentru toți este degradarea semnificativă a capacității Iranului de a lansa rachete și drone asupra lor, deci cel puțin diminuarea și mai mult a capacității Iranului”
, a declarat el.
Un oficial saudit a negat, în urma unor informații apărute la Al Arabiya, că prințul Mohammed bin Salman ar fi exercitat presiuni asupra lui Trump pentru continuarea atacurilor împotriva Iranului.
Recent, s-a aflat că Formula 1 și-a anulat deja cursele din Arabia Saudită și Bahrain, programate pentru aprilie, din cauza războiului.
Țările situate în regiunea Golfului Persic se află într-o poziție delicată, fiind 夾se între Statele Unite ale Americii și Iran. Acest context geopolitic complex le expune la un scenariu sumbru, după cum apreciază unii analiști.
Prințul Mohammed bin Salman și Iran sunt actorii principali într-un joc de putere cu potențiale repercusiuni devastatoare pentru Arabia Saudită.
„Viitorul nu este promițător”
În cazul în care conflictul persistă, o preocupare majoră este aceea că Houthi, o grupare susținută de Iran, ar putea decide să intervină, ținând cont de faptul că aceasta a lansat deja numeroase atacuri cu drone și rachete împotriva regatului, de la momentul în care Arabia Saudită a devenit parte a conflictului din Yemen, în 2015.
Un armistițiu fragil a fost stabilit între Riad și Houthi începând cu 2022, însă situația rămâne fragilă.
De mai bine de patru decenii, statele din Golf, inclusiv Arabia Saudită, au păstrat o poziție de vigilență față de presupusa amenințare pe care Iranul ar putea-o reprezenta pentru regiune, de la Revoluția Islamică din 1979, aceasta fiind considerată o forță destabilizatoare în Orientul Mijlociu.
În schimb, după o perioadă de șapte ani de pauză, Riadul a decis să normalizeze relațiile diplomatice cu Teheranul în urma unui acord negociat de China în cursul anului 2023, cu scopul declarat de a diminua tensiunile existente.
În ciuda tensiunilor, prințul moștenitor și administrația sa au păstrat legături de comunicare stabile cu Iranul, fapt demonstrat prin întâlnirea dintre prințul Khalid bin Salman, fratele său și ministru al Apărării, și liderul suprem Ali Khamenei, care a avut loc la Teheran în cursul anului trecut. Această perioadă de dialog a coincis cu doi ani de conflict regional, generat de atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.
În contextul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite și Iran în ultimele luni, Mohammed bin Salman a adoptat o strategie de evitare a implicării regatului în orice conflict, adresându-se președintelui iranian Masoud Pezeshkian în luna ianuarie, cu scopul de a-i transmite că Arabia Saudită nu va tolera utilizarea spațiului său aerian sau a teritoriului său pentru operațiuni militare.
Consecințele scontate nu s-au materializat, deoarece Republica Islamică, angajată într-o luptă pe care o consideră vitală, a lansat atacuri împotriva statelor din Golf, ca parte a unei strategii mai ample de creștere a cheltuielilor pentru SUA și pentru partenerii săi.
O strategie lipsită de orice perspectivă a fost atribuită lui Mohammed bin Salman de către Haykel, care a afirmat:
„Prințul Mohammed spera, împotriva oricărei speranțe…. că Arabia Saudită nu va fi atacată”
.
În același timp, Iran a transmis semnale clare în direcția lui Mohammed bin Salman, și anume:
„Dacă suntem amenințați existențial, va fi o politică de pământ pârjolit, vom arde întreaga regiune pentru a-i face pe americani să plătească un preț foarte mare”
.
Potrivit lui Haykel, Iran pune acum în practică această strategie, exact așa cum a fost enunțată.
În opinia lui Haykel, eforturile de colaborare ale Riadului implică Pakistanul, o țară dotată cu capacități nucleare, cu care a încheiat un acord de apărare reciprocă în luna septembrie, precum și China, cel mai mare cumpărător de petrol atât din Arabia Saudită, cât și din Iran. Scopul este de a exercita presiuni asupra Teheranului pentru a reduce tensiunile în conflictul cu regatul.
Recent, avertismentul a fost adresat de către Ishaq Dar, Ministrul Afacerilor Externe al Pakistanului, omologului său din Iran, referitor la o posibilă ofensivă împotriva Arabiei Saudite, aceasta din urmă fiind fundamentată pe acordul de apărare încheiat cu Riadul. În context, Dar a menționat că acest acord a jucat un rol esențial în limitarea frecvenței „atacurilor cu rachete sau drone”, cu toate că acestea au persistat în a fi lansate în fiecare zi.
Forțele iraniene au vizat în mod repetat baza aeriană Prince Sultan situată în al-Kharj, Arabia Saudită, unde sunt staționate forțe americane, cu consecințe tragice, inclusiv moartea unui militar american.
În urma acestor atacuri, și-au pierdut viața doi muncitori străini suplimentari.
Consecințele acestor atacuri au generat ipoteze privind o posibilă deschidere a spațiului aerian saudit pentru operațiuni ofensive americane sau chiar o implicare directă a Riadului în conflict, în scenariul unui atac major asupra infrastructurii petroliere a regatului, similar celui din 2019, când un atac cu rachete și drone, atribuit Iranului, a afectat temporar jumătate din producția de țiței a Arabiei Saudite.
O persoană cu cunoștințe despre situație a informat că, deși Riad și Teheran mențin legături prin intermediul ambasadorilor, dialogul la nivel superior nu are loc.
Teheran și Riad par să fi abandonat orice speranță de colaborare eficientă, potrivit acestei surse.
„Iluzia că s-ar putea dezvolta o relație de lucru bună cu Iranul a fost eliminată”
, a adăugat sursa.
Anumite nemulțumiri au apărut în legătură cu modul în care administrația Trump și Israel au implicat Arabia Saudită într-un conflict, despre care statele din Golf au atras atenția că va avea repercusiuni grave pentru regiune, potrivit unei surse.
Aziz Alghashian, lector de relații internaționale la Universitatea Naif Arabă pentru Științe de Securitate din Riad, a exprimat frustrarea sa, afirmând că Statele Unite sunt practic prezente în regiune nu numai pentru a face statele din Golf să suporte consecințele războiului lor, ci și pentru a continua războiul purtat de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.
„Există frustrare din cauza faptului că, practic, Statele Unite sunt aici nu doar pentru a face statele din Golf să suporte ramificațiile războiului lor, ci pentru a duce și războiul lui [prim-ministrului israelian Benjamin] Netanyahu”
Potrivit unei surse care are cunoștință despre această situație, capitala saudită Riadul nu are motive de nemulțumire în ceea ce privește sprijinul oferit de SUA pentru apărarea sa.
Regatul primește interceptoare americane de rachete în funcție de disponibilitate, ținând cont de cererile numeroase venite din partea altor țări din regiunea Golf și a Israelului.
La Washington, un acord de securitate a fost încheiat între Statele Unite și Arabia Saudită în timpul vizitei prințului Mohammed bin Salman la Casa Albă, care a avut loc în luna noiembrie.
Deși o bună înțelegere reciprocă a existat dintotdeauna între Trump, președintele SUA, și celălalt lider, încă de la începutul mandatului său, totuși conflictul a adus în prim-plan motivele pentru care Riadul se arată rezervat în fața abordării imprevizibile și tranzacționale a lui Trump.
Afirmația lui Haykel a scos în evidență că toată lumea era conștientă de natura imprevizibilă și de abordarea tranzacțională a președintelui american.
Haykel a adăugat că, deși oamenii nu sunt mulțumiți de această situație,
„ce pot face? El e președintele american”
.
În același timp, a remarcat că toți erau la curent cu personalitatea sa imprevizibilă și tranzacțională.
Explicația din spatele reticenței partenerilor din regiunea Golfului față de o posibilă lovitură militară a lui Donald Trump împotriva Iranului are rădăcinile într-o altă capitală, și anume Tel Aviv.
COMENTARII / 0