Parlamentul dublează numărul de urși de împușcat anul acesta

Miercuri, Camera Deputaților a aprobat o lege care autorizează uciderea a circa 900 de urși bruni, adică de două ori mai mult decât numărul stabilit anterior pentru prevenție. Această propunere legislativă a fost inițiată de Barna Tánczos, fost ministru al Mediului și în prezent vicepremier, și a avut sprijinul a 50 de parlamentari, printre care se numără și vânători. Însă, această decizie nu este singura care a stârnit controverse în rândul experților, potrivit site-ului de investigații Snoop.

Următorul pas în procesul de promulgare este ca legea să fie înaintată către președinte.

• Se prevede ca președintele să primească legea pentru promulgare.

În cazul în care președintele Nicușor Dan va promulga legea, anul acesta sunt prevăzute 859 de urși bruni care urmează să fie împușcați ca măsură de prevenire și, suplimentar, 110 care ar putea fi uciși în cadrul intervențiilor. Cota de prevenire este distribuită între fondurile cinegetice în baza numărului de incidente provocate de animale sălbatice înregistrate în timp și luând în considerare numărul de derogări acordate. Pe de altă parte, cota de intervenție, care are valabilitate la nivel național, servește drept rezervă în situația în care un fond de vânătoare epuizează cota de prevenire alocată.

Citește șiFamilia lui Renee Good, americanca ucisă la Minneapolis de poliţia de imigrare, dă în judecată administraţia Trump

Reglementarea recentă interzice vânătoarea de femele însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani, însă permite împușcarea unor exemplare de urs considerate trofee.

Este interzisă vânătoarea de urși femele care au pui sub 2 ani.

De-a lungul ultimilor trei ani, numărul de urși care pot fi vânați a înregistrat o creștere continuă. 426 de exemplare au fost alocate pentru cota de prevenție și 55 pentru cota de intervenție în acest an, după ce cotele au fost dublate față de anul precedent, când au fost introduse pentru prima dată cotele de prevenție și intervenție în 2023.

Senatorul Barna Tánczos, care a ocupat anterior funcția de ministru al Mediului, a fost inițiatorul în ambele situații. Și de această dată, el a luat inițiativa, reiterându-și rolul de promotor al acestor decizii.

Într-o declarație din cadrul unei conferințe de presă organizate în luna decembrie a anului trecut, Tánczos a afirmat că „problema ursului brun în România nu poate fi soluționată fără participarea activă a vânătorilor”, după cum relatează Agerpres.

„Timpul demonstrează că fără intervenția vânătorilor, problema ursului brun nu se poate rezolva în România”

Rezultatele unui studiu recent au ridicat obiecții în rândul experților. Dezbaterile se învârt în jurul numărului de urși care urmează să fie împușcați în acest an. Parlamentul a decis să dubleze această cifră, ceea ce a stârnit îngrijorarea unor organizații de protecție a naturii. Acestea susțin că o astfel de abordare banalizază importanța conservării și reduce fauna la o sursă de trofee pentru cei care își permit să vâneze.

Rezultatele celui de-al primului recensământ al urșilor realizat pe baza analizei ADN au fost făcute publice, oferind o imagine clară a numărului de urși bruni prezenți în România, estimat a fi cuprins între 10.400 și 12.770 de exemplare. Acest studiu a fost demarat de către Ministerul Mediului, prin intermediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS), și a necesitat o investiție de 53,5 milioane de lei din fonduri europene.

Anterior, Snoop a demonstrat că primele cote de prevenire, stabilite pentru 2023, se bazau pe un studiu lipsit de realism și fundamentare științifică, ale cărui date au fost strânse prin numărătoare efectuată de asociațiile de vânătoare și de ocoalele silvice. În acest proces de numărătoare, vânătorii se foloseau de aprecierea vizuală a urșilor și a urmelor de labe pe sol, ceea ce putea duce la dubluri în numărătoare sau, dimpotrivă, la omiterea unor exemplare de urs.

În timp ce cercetătorii recomandă analiza genetică datorită acurateței sale superioare și a riscului redus de erori, aceasta oferă o estimare a populației de urs mult mai apropiată de realitate. 24.000 de probe de fecale și fire de păr de urs, culese din teren și supuse analizei de laborator, reprezintă baza studiului realizat de minister în colaborare cu Institutul „Marin Drăcea”, ale cărui rezultate au fost făcute publice anul trecut. Probele au fost colectate din 25 de județe și au permis evaluarea prin metoda monitorizării pe bază de ADN.

Pentru cifre cât mai reale, analiza genetică trebuie însă făcută o dată la 7-10 ani.

Un studiu recent al Institutului „Marin Drăcea” a stârnit polemici în rândul organizațiilor non-guvernamentale și al cercetătorilor, care critică lipsa de transparență din cauza lipsei publicării datelor inițiale. În schimb, doar concluziile au fost făcute publice. De asemenea, echipa de proiect a inclus membri ai asociațiilor de vânători, printre care Ovidiu Ionescu, un profesor la Universitatea Transilvania din Brașov.

Nu este specificat un citat direct

și se menționează că Ovidiu Ionescu a realizat studiul care a fundamentat cotele de vânătoare la urs înainte de 2016. În același timp, era și vânător, și consilier în Ministerul Mediului.

ONG-uri și cercetători contestă studiul.

În contextul actual, Cristian Papp, cercetător și coordonator al programelor de monitorizare și conservare a speciilor sălbatice la World Wildlife Fund (WWF), consideră că decizia de dublare a cotelor este greu de acceptat. El este, de asemenea, lector la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, unde predă managementul ariilor protejate.

Decizia Parlamentului de a dubla numărul de urși care pot fi împușcați în acest an a lăsat loc pentru uciderea unor exemplare speciale, fapt care a stârnit critici vehemente. Noul număr țintă pentru anul curent este de două ori mai mare. Această măsură a fost considerată de unii drept o abordare inadecvată față de protecția naturii.

„Reduce natura la un meniu din care băieții deștepți își aleg trofee”

a declarat cineva. Această decizie a fost luată fără să se țină cont de potențialele consecințe asupra populației de urși și a ecosistemului în ansamblu.

În plus, un alt amendament major al legii prevede ridicarea pragului de punctaj CIC la 400, de la care ursului li se permite să fie împușcați.

Următoarele reguli se aplică în cazul gestionării fondurilor cinegetice:

• Pentru fondurile cu nivel de prevenție de două sau trei exemplare, trebuie să fie recoltat cel puțin un exemplar cu o blană care nu depășește 400 de puncte C.I.C.
• În cazul fondurilor cinegetice cu nivel de prevenție de 4 sau 5 exemplare, recoltarea trebuie să implice cel puțin două exemplare cu blană sub 400 de puncte C.I.C.

În cazul fondului de vânătoare Râușor din județul Argeș, patru urși sunt prevăzuți a fi împușcați ca măsură de prevenire. Pentru aceasta, doi dintre urși trebuie să aibă un scor CIC scăzut, după care ceilalți doi pot avea un scor superior 400 de puncte CIC. Cu cât un urs este mai impozant și mai rar, cu atât valoarea punctajului său CIC crește. În consecință, odată cu creșterea punctajului, crește și suma pe care vânătorii o achită asociațiilor de vânătoare pentru a obține acest trofeu.

Evaluarea trofeelor de vânătoare se realizează prin sistemul de puncte CIC, dezvoltat de Consiliul Internațional de Vânătoare și Protecție a Vânatului, care ia în considerare diverse caracteristici fizice, precum dimensiunile craniului – lungime și lățime, lungimea blănii și coarnelor.

• Acest sistem de evaluare determină valoarea trofeului, cu praguri specifice – de exemplu, peste 400 puncte la urs – care pot impune restricții de recoltare, potrivit AJVPS Mureș.

Potrivit lui Cristian Papp, cercetător în domeniu, noua lege permite vânătorilor să plătească pentru a vâna urși considerați trofee. Acest lucru va atrage probabil persoane bogate care vor dori să vâneze exemplare mari și nu vor fi interesate să împuște urși mai mici, cum ar fi cei care creează probleme în comunități.

„E cu dedicație”

, afirmă Papp, sugerând că această oportunitate va accentua tendința vânătorilor de a vâna exemplare speciale în loc de urșii care dau târcoale comunităților și sunt considerați problematici. El consideră că această abordare reduce natura la o simplă sursă de trofee pentru cei care au mijloacele necesare.

Oferta de pachete turistice pentru activități de vânătoare, promovate pe site-urile asociațiilor dedicate, include tarife cuprinse între 3.000 și 20.000 de euro. Prin urmare, pentru fiecare urs doborât „în scop preventiv”, vânătorii sunt dispuși să achite sume considerabile, de mii de euro, pentru a obține acest trofeu.

Decizia de majorare a numărului de urși care pot fi împușcați a fost susținută de un grup de parlamentari, cunoscuți sub numele de „protectorii de drept”, care au explicat motivul pentru care au luat această poziție. Reacțiile acestora au fost variate în urma votului.

Pe platforma de socializare Facebook, parlamentarul Gheorghe Nacov, reprezentant al minorităților și unul dintre inițiatori, și-a exprimat opinia că majorarea cotelor reprezintă „un pas spre normalizare”, considerând că ursul brun se află „în grija celor care au drepturile și responsabilitățile de protecție”, adică vânătorii, a explicat el.

„un pas spre normalizare”

și iată ce a mai scris:

În mediul online, Gheorghe Nacov își etalează capturile fotografice alături de cerbi și mistreți pe care îi a împușcat, armă fiindu-i la îndemână.
În trecut, Gheorghe Nacov a mai fost implicat în diverse demersuri privind ajustarea reglementărilor legate de vânătoare.

Printre inițiatorii acestei propuneri se află și Nacov, care nu este singurul vânător.

Un act normativ care transformă mediul natural într-o listă de opțiuni a fost adoptat. Inițiativa legislativă a fost criticată dur de către ecologiști și reprezentanții societății civile.

Decizia luată de Camera Deputaților a stârnit nemulțumirea fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, care a exprimat opinii critice pe platforma Facebook. Acesta a afirmat că nu este de acord cu un proiect de lege care transformă fauna sălbatică într-o listă de opțiuni pentru cei care vânează pentru trofee.

„Nu pot susține un proiect de lege care reduce natura la un meniu din care băieții deștepți își aleg trofee”

, a declarat el. Motivul pentru care această lege îi stârnește îngrijorarea este cota considerabilă de urși care pot fi vânați, despre care a spus că necesită un sistem de urmărire și control eficient. O abordare mai adecvată, în opinia sa, ar fi să se înceapă cu combaterea urșilor care reprezintă o problemă reală, și nu cu vânătoarea de urși care ar putea să nu fi avut niciodată vreun contact cu oamenii.

Pentru continuarea articolului, accesați Snoop.