Părul blond se întunecă odată cu vârsta: ce explică medicii

Multe persoane, examinând pozele din primele anii de viață, se surprind de uimire de o culoare a părului aproape nordică, în contrast izbitor cu nuanțele de șaten închis sau brunet pe care le observă astăzi în oglindă.

„Ce s-a întâmplat pe parcurs?”

– Întrebarea naturală nu indică deloc o anomalie rară.

Citește șiAlexandru Rogobete, după vizita în spitalele din Cluj: „Plec cu probleme concrete de rezolvat”. Ce investiții sunt necesare

Studiile arată că peste 70% dintre copiii care se nasc blonzi trec, începând de la vârsta de doi sau trei ani și până la adolescență, printr-un proces accentuat de închidere a nuanței părului spre castaniu, relatează Xataka.

Chiar dacă datele provin dintr-un studiu efectuat pe un grup de copii polonezi, care prezintă o prevalență ridicată a părului deschis, mecanismul biologic implicat este valabil la nivel global.

Fundamentul acestei schimbări evidente este rădăcina foliculului pilos, în special activitatea melanocitelor.

Aceste celule specializate acționează ca veritabile fabrici biologice care produc cele două tipuri majore de pigmenți din organismul uman: eumelanina, care dă tonurile de castaniu închis și negru, și feomelanina, care generează nuanțele roșiatice și blonde.

Aspectul cromatic pe care îl observăm cu ochiul liber este determinat direct de raportul cantitativ dintre cele două substanțe. În bebeluși și copii mici cu păr deschis, melanocitele din foliculul părului produc o cantitate foarte mică de eumelanină.

Totuși, această linie de producție celulară nu rămâne fixată definitiv odată cu nașterea, ci cunoaște o dinamică remarcabilă în timp.

Receptorul melanocortinei 1, cunoscut în literatura științifică sub acronimul MC1R, reprezintă principalul comutator genetic care determină această transformare.

Sub acțiunea hormonului stimulator al melanocitelor alfa (alfa-MSH), acest receptor forțează celula să își reconfigureze producția: blochează parțial feomelanina deschisă și stimulează puternic producerea de eumelanină închisă.

Acest fenomen se aliniază perfect cu mecanismul cunoscut în care radiațiile ultraviolete alterează ADN-ul cutană și determină formarea bronzului, care acționează ca un scut protector. În ceea ce privește scalpul, însă, semnalul inițiator nu provine din expunerea la soare, ci rezultă dintr-un factor strict endogen, aliniat cu un ceas biologic intern.

De mult timp se credea că această schimbare majoră în nuanțe mai închise se aliniază exclusiv cu vârful hormonal al pubertății, care apare în perioada de 10-13 ani.

Noua cercetare arată că creșterea pigmentului în folicul poate fi detectată la nivel microscopic încă de la 6 ani, confirmând că această tranziție se manifestă mult înainte de adolescență.

În ciuda acestui fapt, medicina nu a descoperit încă motivul pentru care ritmul biologic păstrează părul blond de culoare blondă pe tot parcursul vieții pentru anumite persoane, în contrast cu ceilalți, pentru care provocă o schimbare rapidă în culoare.

Variațiile cromatice nu se opresc deloc până la maturitate. În stadii fiziologice intense, precum sarcina, creșterea semnificativă a hormonilor estrogen și progesteron poate determina o reînnoită întunecare a părului, deși mecanismul exact rămâne încă plin de mistere pentru cercetători.

Această flexibilitate a biologiei umane creează dificultăți majore în genetica judiciară. Când specialiștii în criminalistică izolează ADN-ul de la locul unei infracțiuni și introduc datele în algoritmi de predicție fenotipică, sistemele informatice indică frecvent profilul unui suspect cu păr blond pentru indivizi care, ajunși la maturitate, sunt indiscutabil șateni.

Modelele moderne pot interpreta cu exactitate genotipul primit la naștere, însă nu reușesc să prevadă schimbările epigenetice generate de mediul și de stilul de viață pe parcursul anilor, arătând din nou că destinul biologic nu este stabilit exclusiv de gene, ci și de modul în care acestea interacționează cu tot ce ne înconjoară.