Patru foști ambasadori SUA avertizează: Putin ar extinde războiul în Europa

Concesiile teritoriale acordate Rusiei nu vor produce o pace stabilă în Ucraina, ci ar putea stimula noi atacuri și ar putea extinde conflictul în Europa, avertizează opt foști ambasadori americani, dintre care patru care au reprezentat SUA în România. Într-un editorial publicat în Israel Hayom, acești diplomați, cu experiență în administrații republicane și democrate, critică posibilitatea relaxării sancțiunilor împotriva Moscovei și avertizează asupra riscurilor de a recompensa agresiunea rusească.

Printre semnatarii editorialului publicat în Israel Hayom se numără patru foști ambasadori americani în România: Adrian Zuckerman, Mark Gitenstein, Kathleen Kavalec și Jim Rosapepe. Lor li se alătură Ron Gidwitz, fost ambasador în Belgia, Jim Gilmore, fost ambasador la OSCE, Bridget Brink, fost ambasador în Ucraina, și John Sullivan, fost ambasador în Rusia și fost adjunct al secretarului de stat american. Cei opt diplomați au ocupat funcții în administrații republicane și democrate, iar avertismentul lor vizează riscurile unei păci care ar recompensa agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

În publicația denumită „A-l îmbuna pe Putin nu va aduce pacea. Istoria ne-a învățat deja această lecție”, lansată la 14 noiembrie, experții diplomatice afirmă că forțarea Ucrainei să cedeze teritorii, în același timp oferind beneficii economice Rusiei, ar putea semnala Kremlinului că utilizarea armelor reprezintă o tactică de succes.

Citește șiVideo Noi atacuri ale Ucrainei în Rusia. Combinatul petrochimic, o rafinărie de petrol și o fabrică de elicoptere au fost lovite

„Lecția fundamentală a anilor 1930 nu este că fiecare dictator contemporan reprezintă un nou Hitler sau că diplomația este inutilă. Este aceea că orice concesie făcută unui lider care recurge la forță pentru a-și extinde teritoriul nu face decât să încurajeze noi agresiuni”, scriu autorii.

O avertizare despre un potențial conflict extins în Europa

Foștii ambasadori consideră că un acord de pace care ar legitima ocuparea unor teritorii ucrainene ar putea opri temporar luptele, fără să elimine riscul unor noi acțiuni militare ale Rusiei.

Conform declarațiilor lor, concesiile nejustificate acordate Kremlinului ar putea stimula amenințări și chiar atacuri asupra unor state membre NATO, generând riscul ca războiul să se extindă și să implice direct Statelor Unite.

Diplomații amintesc că Rusia s-a angajat, prin Memorandumul de la Budapesta din 1994, să respecte suveranitatea și frontierele Ucrainei, în schimbul renunțării acesteia la arsenalul nuclear moștenit după destrămarea Uniunii Sovietice. Moscova a încălcat ulterior aceste angajamente prin anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă lansată în februarie 2022.

Potrivit autorilor, politica americană față de Rusia trebuie să rămână aspră, iar sancțiunile nu trebuie relaxate până când nu se constată progrese concrete și confirmabile spre pace.

În acest cadru, aceștia ridică probleme la adresa măsurilor de eliberare a unor restricții comerciale impuse de Statele Unite, anunțate în octombrie 2026, și la informațiile conform cărora reprezentanți ai Pentagonului ar fi solicitat aliaților europeni să reducă criticile publice adresate Moscovei.

Conform opiniei experților diplomatice, astfel de acțiuni ar putea diminua presiunea exercitată asupra Rusiei și ar putea submina coeziunea aliaților occidentali, în timp ce atacurile împotriva Ucrainei persistă.

„Ucraina nu a început acest război. Este țara al cărei teritoriu a fost ocupat și ai cărei cetățeni sunt uciși”

Semnatarii subliniază, avertizând că presiunile pentru cedarea unor teritorii ar muta responsabilitatea compromisului de la agresor la victimă.

Lecția istorică derivată din acordul de la München.

În cadrul argumentelor prezentate, foștii ambasadori stabilesc o analogie cu strategia de conciliere pe care Marea Britanie și Franța o au urmat în relația cu Germania nazistă în anii 1930.

Ei amintesc că Acordul de la München din 1938, prin care Hitler a obținut regiunea Sudetă din Cehoslovacia, a fost prezentat drept o soluție pentru menținerea păcii. În anul următor, Germania a ocupat restul teritoriilor cehe și a invadat Polonia, declanșând Al Doilea Război Mondial.

Autorii subliniază că Germania nazistă și Rusia contemporană nu se potrivesc ca regimuri, însă susțin că exemplele din trecut arată pericolele acordurilor oferite unui stat ce vrea să-și extindă teritoriul prin forță.

Suveranitatea și integritatea teritorială trebuie să rămână fundamentele esențiale ale strategiei externe a Statelor Unite și ale parteneriatului transatlantice, iar suferința civilor nu trebuie să fie utilizată ca instrument de negociere în discuțiile diplomatice.