Patru inculpați trimiși în judecată pentru incendiul fatal de la spitalul „Matei Balș

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a făcut publică o decizie, marţi, potrivit căreia patru persoane urmează să fie judecate – doi indivizi, o entitate...

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a făcut publică o decizie, marţi, potrivit căreia patru persoane urmează să fie judecate – doi indivizi, o entitate privată şi o instituţie publică – în legătură cu incendiul care a avut loc 29.01.2021 în Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş” situat în municipiul Bucureşti.

La 29 ianuarie 2021, într-un moment în care pandemia de COVID-19 era în plină desfășurare, un incendiu devastator a izbucnit în jurul orei 05:05 în Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, o unitate sanitară publică specializată în îngrijirea pacienţilor infectați cu virusul SARS-CoV-2 care necesitau administrarea continuă de oxigenoterapie. Cazul a fost inițial instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, pentru ca în aceeași zi să fie preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, anunță procurorii.

În urma investigațiilor la fața locului s-a stabilit că 11 aeroterme și 8 calorifere electrice au fost instalate în pavilion cu acordul personalului medical, în ciuda faptului că tratamentul pacienților infectați cu coronavirus necesita administrarea neîntreruptă de oxigenoterapie.

Citește șiSeara: băuturi care susțin o îmbătrânire frumoasă, recomandate de dietetician

Un număr de 9 persoane și-au pierdut viața în urma unui incendiu de proporții.

Expertizele efectuate la INML au stabilit că, dintre cele 26 de decese ale pacienților, 9 cazuri au o conexiune directă cu incendiul care a avut loc pe 29 ianuarie 2021.

Un incendiu devastator a izbucnit la data de 29 ianuarie 2021, în jurul orei 05:05, la parterul Pavilionului V al Institutului Național de Boli Infecțioase ‘Prof. Dr. Matei Balș’, soldat cu moartea mai multor pacienți și distrugerea, degradarea și scoaterea din funcțiune a Pavilionului V, inclusiv a sistemelor și echipamentelor aferente.

La scurt timp după stingerea incendiului, anchetatorii au descoperit patru pacienți care își pierduseră viața în urma cercetării efectuate la locul tragediei, în timp ce ceilalți pacienți au fost evacuați rapid și relocați fie în alte secții ale aceluiași Institut, fie în diferite spitale din București.

La scurt timp după aceea, alți 22 de pacienți care se aflau în Pavilionul V în momentul producerii incendiului au încetat din viață, existând suspiciuni că aceste decese ar putea avea o legătură cu incendiul respectiv.

Ancheta penală s-a desfășurat in rem, fiind clasată juridic drept distrugere din culpă cu consecințe dezastruoase, soldate cu 26 de victime, precum și avarierea gravă, deteriorarea și scoaterea din funcțiune a Pavilionului V, a mijloacelor tehnice și sistemelor conexe.

Anchetele medico-legale efectuate de Institutul Național de Medicină Legală pe cadavrele victimelor au arătat că, dintr-un total de 26 de decese, 17 persoane au încetat din viață fără nicio conexiune cu incendiul, în timp ce 9 persoane au fost confirmate a fi decedate ca urmare directă a expunerii la incendiul care a avut loc pe 29 ianuarie 2021.

Pe 23 iunie 2025, procurorii au decis să modifice încadrarea juridică inițială, optând pentru cea de distrugere din culpă care a provocat un dezastru, soldat cu 9 decese și distrugerea, degradarea și inutilizarea Pavilionului V, a echipamentelor și sistemelor aferente. De asemenea, au fost înregistrate 17 infracțiuni de ucidere din culpă legate de decesul a 17 persoane din cauze patologice, fără nicio legătură cu incendiul.

În același timp, procurorii au decis să finalizeze ancheta cu privire la cele 17 acuzații de ucidere din culpă, deoarece faptele examinate nu se încadrau în prevederile legislației penale. De asemenea, s-a dispus separarea cauzei și continuarea investigațiilor într-un dosar distinct privind infracțiunea de distrugere din culpă care a rezultat într-un dezastru.

În urma investigaţiilor, patru persoane au fost deferite justiţiei de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind acuzate în legătură cu evenimentele care au avut loc.

În cadrul anchetei privind incendiul devastator de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş”, SIMONA-CORINA-GABRIELA ILIE (fostă BEREZIŢCHI), care ocupă funcția de Șef al Biroului Achiziții Publice și Contractare, este cercetată pentru presupusa comitere a unor infracțiuni grave. Ancheta o vizează pe aceasta pentru posibilele infracțiuni de abuz în serviciu, în situația în care un funcționar public obține pentru sine sau pentru altul un avantaj nejustificat, precum și pentru distrugere din culpă care a rezultat într-un dezastru, acuzații care sunt considerate a fi în concurs real.

Procurorii au stabilit, pe baza probelor, că contractul nr. 713/11.02.2020, în valoare de 242.000 lei fără TVA, și actul adițional nr. 1/21.12.2020, în valoare de 66.000 lei fără TVA, au fost încheiate cu societatea Midan Fire Exit S.R.L. pentru asigurarea serviciilor de intervenție în situații de urgență la institut.

Contractul a fost atribuit prin achiziție directă, cu nesocotirea pragului legal de 135.060 lei fără TVA prevăzut de legislația achizițiilor publice

, se arată în anchetă. În urma acestei metode de atribuire, institutia a încălcat obligația de a organiza o procedură concurențială, adică o licitație publică, care ar fi permis mai multor operatori economici să depună oferte, astfel ceilalți operatori economici fiind privați de dreptul de a participa.

Se susține că scopul atribuirii contractului a fost acela de a favoriza Midan Fire Exit S.R.L., societate cu care persoana acuzată avea conexiuni atât personale, cât și profesionale: soțul său lucra pentru această firmă, iar ea și cel care deținea controlul efectiv asupra ei au activat anterior în cadrul unor entități comerciale care împărtășeau același sediu și reprezentant.

La 285.999,06 lei fără TVA se ridică prejudiciul cauzat de inculpată, sumă reprezentând cheltuieli efectuate de institut din fonduri publice pentru servicii care nu au respectat cerințele legale și s-au dovedit ineficace în concret pentru prevenire riscurilor și gestionarea incendiului.

Procurorii susțin că inculpata era conștientă de deficiențele contractorului, care nu avea avizul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) necesar pentru prestarea serviciilor. Acestuia îi lipseau, de asemenea, echipele specializate, dotările minime obligatorii și dispeceratul prevăzut de lege. Rezultă că aceste aspecte erau cunoscute inculpatei chiar din clauzele contractuale pe care le redactase. În concret, obligațiile cheie ale contractorului, precum obținerea avizului, constituirea personalului specializat și asigurarea dotării materiale, nu aveau un termen limită pentru îndeplinire, permițând astfel funcționarea societății fără respectarea cadrului legal.

Se afirmă că inculpata a generat și menținut o impresie de conformitate, atunci când, în realitate, unitatea medicală nu dispunea de un sistem eficient de răspuns în situații de incendiu.

Procurorii au afirmat că 29 ianuarie 2021 a reprezentat un moment critic, când o structură adecvată de intervenţie a fost inexistentă, ceea ce a făcut imposibilă fie limitarea, fie stingerea incendiului, inculpata fiind direct responsabilă de această situaţie.

În urma investigațiilor, firma Societatea MIDAN FIRE EXIT S.R.L a fost supusă cercetării pentru comiterea unei infracțiuni grave de distrugere din culpă, care a culminat cu un dezastru.

În urma investigațiilor, s-a stabilit că firma a oferit servicii de urgență la institutul respectiv fără să aibă acordul necesar de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru domeniul respectiv, și fără să dispună de resurse umane și bază materială corespunzătoare. Conform

acordului de servicii

, acestea se încadrau în categoria P1, adică servicii private de urgență care, conform legislației, necesită echipe de specialiști formate din cel puțin 3 persoane pe tură, echipate cu costume de protecție de tip pompier, apparate de respirat cu aer comprimat și echipamente de intervenție adecvate.

În perioada contractuală, societatea nu și-a procurat și nici nu deținea acordul esențial, nu și-a creat grupurile de experți impuse prin lege și nu avea acces la niciuna dintre echipamentele de bază obligatorii, printre care nici autospecialele de intervenție necesare.

În acea noapte fatidică, 28/29 ianuarie 2021, un singur pompier era responsabil cu serviciul, însă fără echipamentul de protecție necesar și aparatul de respirat cu aer comprimat cerut de reglementările în vigoare. Acest deficit de echipamente a împiedicat practic intervenția eficientă în zona afectată de fum pentru a controla și stinge incendiul sau măcar a-i limita propagarea. Conform comunicatului, această deficiență echivalează cu o capacitate de intervenție efectiv inexistentă la momentul respectiv al tragediei.

În cazul anchetei privind incendiul devastator, DĂNILĂ MIHĂIŢĂ, care deţinea în realitate funcţia de administrator al firmei Midan Fire Exit S.R.L. şi lucra, în acelaşi timp, ca specialist în prevenire şi combatere a incendiilor la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, este acuzat de comiterea unei infracţiuni de distrugere din neglijenţă care a culminat cu un dezastru.

Procurorii au informat că inculpatul a deținut concomitent două poziții cu caracter evident contradictoriu. Pe de o parte, ca specialist tehnic PSI al institutului, era oficial însărcinat să identifice și să evalueze riscurile de incendiu din unitate, să ofere instruire personalului cu privire la pericolele specifice și să asigure respectarea reglementărilor de protecție împotriva incendiilor – inclusiv interzicerea dispozitivelor externe de încălzire în secțiile cu oxigen activ. În același timp, el gestiona în realitate compania Midan Fire Exit S.R.L., deși administratorul formal era o altă persoană care nu îndeplinea nicio funcție efectivă de conducere, după cum relatează procurorii.

Se afirmă că dualitatea de roluri a dat naștere unui mecanism infracțional complex, alcătuit din două elemente care se completează reciproc. În esență, inculpatul a orchestrat și a dus la îndeplinire procedurile de contractare ale societății pe care o conducea, întocmind referatele de necesitate care justificau achizițiile și contribuind astfel la atribuirea contractelor către o societate care nu se conforma cerințelor. În paralel, în calitatea sa de responsabil PSI al institutului, a neglijat în mod sistematic prezența aerotermelor în saloanele cu oxigen, fără a-și respecta obligația de a depista și a semnala zonele cu risc ridicat.

Procurorii consideră că acțiunile inculpatului au avut un impact semnificativ, atât în ceea ce privește prevenirea incendiului, cât și intervenția eficientă după ce acesta a izbucnit.

”Prin conduita sa, inculpatul a contribuit direct atât la imposibilitatea prevenirii incendiului, cât şi la imposibilitatea intervenţiei eficiente după producerea acestuia”

, apreciază procurorii.

În urma unui incident grav, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” este anchetat pentru comiterea infracțiunii de distrugere din culpă, care a dus la producerea unui dezastru. Ancheta a stabilit că evenimentul a avut loc

în urma unui incendiu

care a izbucnit în anul 2021 și a soldat cu moartea a 9 pacienți. Cercetările continuă pentru stabilirea culpei și a răspunderii în acest caz.

În urma investigațiilor, s-a stabilit că institutul a încheiat contracte cu societatea Midan Fire Exit S.R.L. pentru servicii de intervenție în situații de urgență, fără avizul IGSU și fără resursele necesare. De asemenea, a permis, în condițiile lipsei agentului termic, folosirea și introducerea de surse de căldură externe în secțiile rezervate pacienților care necesitau oxigenoterapie. Conform procurorilor, personalul medical era la curent sau ar fi trebuit să fie la curent cu existența aerotermelor, însă verificările la intrarea în unitate nu au fost eficiente. În anumite situații, cadrele medicale au acordat permisiunea explicită pentru introducerea acestor dispozitive.

În plus, institutul nu a detectat și nici nu a analizat pericolele legate de utilizarea dispozitivelor electrice de încălzire în încăperi cu niveluri crescute de oxigen. Deși reglementările sanitare interziceau în mod expres folosirea reșourilor, radiatoarelor și aerotermelor în secțiile cu oxigen activ, deoarece prezența oxigenului în aer facilitează extrem de mult inflamarea materialelor textile.

Procurorii au stabilit că personalul nu a primit o pregătire adecvată privind acest risc specific. De asemenea, nu a existat un plan eficient de măsuri împotriva incendiilor care să fi fost adus la cunoștința angajaților. În plus, concentrația de oxigen din saloane nu a fost niciodată verificată pe durata pandemiei. Potrivit procurorilor,

”Lipsa unui serviciu de urgenţă conform şi funcţional a determinat imposibilitatea limitării consecinţelor incendiului după izbucnirea acestuia”

.

Potrivit aceluiași comunicat de presă, ancheta a scos la iveală faptul că tragedia a avut loc din cauza unei serii de factori independenți și interconectați, fiecare dintre cei implicați împiedicând funcționarea unui mecanism specific de prevenire sau reducere a impactului incendiului. ”Printre aceste cauze se numără încheierea unui contract cu o firmă privată de urgență care nu îndeplinea standardele, încălcând astfel legislația privind achizițiile publice, în scopul de a favoriza un operator care nu avea capacitatea reală de a interveni eficient; permisiunea de a utiliza surse externe de căldură în secții cu oxigen suplimentar; și concentrarea de responsabilități incompatibile într-o singură persoană, care a acționat atât ca furnizor efectiv, cât și ca responsabil tehnic PSI al aceleiași instituții medicale ”.

Ancheta s-a finalizat, iar dosarul a fost trimis Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti pentru continuarea procesului.

COMENTARII / 0