Pene de curent și echipamente medicale furate în spitalele din teritoriile ucrainene ocupate de ruși: „Nu aveam resurse”

La începutul acestei veri, coridoarele spitalului regional din Hola Prystan, un oraș din regiunea Herson din Ucraina, ocupată de Rusia, care odinioară erau pline de...

La începutul acestei veri, coridoarele spitalului regional din Hola Prystan, un oraș din regiunea Herson din Ucraina, ocupată de Rusia, care odinioară erau pline de viață, erau acum învăluite într-o liniște amenințătoare. Uneori, spitalul era cufundat în întuneric în timpul întreruperilor de curent care durau ore întregi, relatează The Guardian.

Majoritatea echipamentelor medicale și a consumabilelor spitalului au fost sustrase și alocate armata, iar un număr semnificativ de personal calificat a părăsit instituția.

„Ei [forțele ruse] au luat chiar și o parte din mobilier”

Citește șiCel mai bogat om din Ucraina: “Sunt convins că așa va fi”

Natalia Sergeevna, care a activat ca asistentă medicală în spital pentru mai bine de două decenii, a plecat în iulie, pe teritoriul sub controlul Ucrainei.

În anumite privințe, spitalul ei a avut noroc, spune ea, în timp ce alte unități din teritoriile ocupate de Rusia au fost transformate în baze militare – așa cum s-a întâmplat în regiunile de la granița cu Ucraina – sau pur și simplu au fost închise.

În ciuda unei infrastructuri de bază și a coridoarelor întunecate, pacienții continuau să se prezinte la spital, declară Sergeevna, traversând adesea trasee dificile prin peisajul încărcat de mină al orașului Herson ocupat.

„Veneau cu leziuni și răni; veneau în căutarea unor oncologi, endocrinologi sau servicii de îngrijire paliativă. Femeile continuau să vină însărcinate”, spune ea, „dar pe zi ce trecea devenea tot mai greu să le ajutăm”.

În ultimele luni, condițiile s-au agravat, iar blocajele și lipsa de provizii au privat anumite teritorii ocupate de Rusia de asistență medicală limitată.

Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a raportat în luna iunie că condițiile din Oleshky și Hola Prystan, zone în care Sergeevna își desfășura activitatea, se transformau în disperare, iar mii de persoane se confruntau cu lipsa alimentelor, a apei și a medicamentelor.

vehiculele de urgență nu mai se deplasau la locuințele locuitorilor, iar cele mai grave situații erau singurele pentru care se ofera asistență medicală, în timp ce pacienții morau în cursul încercărilor de evacuare.

Sergeevna spune că a rămas în speranța eliberării, dar până în vară situația devenise insuportabilă. „Nu există aproape niciun sprijin disponibil pentru efectuarea vreunui tip de intervenție chirurgicală; nici măcar procedurile de bază, precum îndepărtarea polipilor, nu sunt posibile.

Într-un caz din acest an, efectuam o cezariană, iar femeia a început să sângereze din uter, dar nu era sânge disponibil pentru transfuzie, deoarece toate rezervele fuseseră trimise soldaților [ruși]”, spune ea.

Un alt obstacol constă în forțarea „pașaportizării” populației din teritoriile ocupate, în special a persoanelor care nu dețin poliță de asigurare medicală obligatorie rusă – obținută exclusiv pe baza unui pașaport rus – pentru care serviciile medicale sunt refuzate.

„Te tratează foarte rău dacă ești ucrainean. Nu avem drepturi, ne spun în față: «Ești un nimeni»”

Marina, numele ei a fost modificat pentru a-i asigura anonimatul, trăiește în un oraș sub controlul trupelor ruse. Ea explică că a fost îndemnată să se prezinte la spital în anul 2023, ca urmare a unor probleme de sănătate în sarcină și a unui travaliu prematur.

„Bebelușul se năștea în poziție pelviană și am avut nevoie de o cezariană de urgență. Aveam dureri foarte mari”, spune ea. „Dar era ora 23:30, iar restricția de circulație era în vigoare. Am încercat să ieșim, dar au tras asupra noastră”.

Marina spune că a petrecut o noapte chinuitoare, îngrijită de soțul ei și de o vecină, înainte de a se grăbi spre clinică imediat ce s-a ridicat restricția de circulație. „Când am ajuns acolo, nu era niciun obstetrician, niciun personal calificat pentru sarcini, nimeni care să ne ajute. În cele din urmă, am născut prin cezariană cu ajutorul vecinei mele, care era asistentă medicală, și, din fericire, eu și bebelușul meu am supraviețuit”.

„În condiții normale, am fi aflat despre această complicație, dar, întrucât în orașul nostru nu mai existau nici teste, nici personal medical, nici măcar un aparat de ecografie, nu am avut cum să aflu acest diagnostic”, spune ea.

Într-un alt incident raportat la începutul anului, Sergeevna și colegii săi au fost nevoiți să administreze tratamentul unei paciente cu <

Sângera a ajuns la spital în stare de sângerare. Din această cauză nu a fost posibilă administrarea anesteziei, iar curent electric nu era disponibil. În absența altor opțiuni, asistentul medical de la serviciu a recurs la lanterna telefonului său pentru a realiza intervenția.

Nu există date precise; totuși, grupurile care urmăresc evoluția din zonă observă o creștere intermitentă a mortalității materne și infantile, precum și a problemelor de sănătate pe termen lung. De asemenea, există rapoarte care indică dificultăți în obținerea mijloacelor contraceptive și a serviciilor de avort.

Sergeevna susține că condiția este extrem de critică pentru femei și că a întâmpinat femei care se confruntă cu numeroase tulburări psihice, cauzate de lipsa asistenței medicale și de traume suferite, printre care violul și sclavia sexuală.

Ea povestește că o tânără de 18 ani a venit cu litera „Z” gravată pe torace cu o lamă. În timp ce îi examina rana, Sergeevna a descoperit că fata fusese violată. „Dar nu de asta a venit la noi; îi era prea rușine să recunoască asta. A venit doar pentru că nu mai putea suporta durerea provocată de inflamație”.

Având în vedere că în districtul ei mai rămăseseră puțini medici și că resursele se epuizau, Sergeevna și echipa ei au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a-i sutura rana. „Dar nu mai puteam face nimic altceva pentru ea. Nu aveam resurse pentru a o testa în privința bolilor cu transmitere sexuală sau pentru a-i oferi contraceptive. Nici măcar nu aveam cum să-i oferim sprijin psihologic”.

Rezultatele armatei ucrainene în primele două luni sub conducerea unui nou comandant. Ce termen aleg subordonații pentru a caracteriza planul generalului Drapatîi.

Kievul a implementat măsuri pentru a restrânge alimentarea cu electricitate. Curentul a fost întrerupt zilnic pentru mai multe ore.

COMENTARII / 0