Rezultatul comparației se dovedește mai complex decât simpla analiză a sumelor lunare percepute de pensionari.
O analiză realizată de platforma germană Bürger & Geld examinează sistemele de pensii din
În sistemele de pensii din România și Germania, fondurile sunt în mare parte alimentate de principiul redistributiv, prin care salariile celor activi susțin plățile pentru pensionarii existenți. Totuși, diferențele apar în mod semnificativ în ceea ce privește nivelul contribuțiilor și cerințele de economisire privată obligatorie.
Citește șiBREAKING Standard & Poor’s menține ratingul de țară al României la nivelul BBB-, dar păstrează perspectiva negativă: „Ipoteza noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru 2027-2028”
Pilonul II, una dintre diferențele majore
În Germania, în anul 2026, angajații și angajatorii vor plăti împreună 18,6% din venitul brut supus asigurării de pensie, iar această sumă este, de obicei, împărțită egal.
În România, taxa de asigurări sociale reprezintă 25% din salariul brut. Conform informațiilor prezentate de publicația germană, în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, 4,75 puncte procentuale se alocă Pilonului II al pensiilor private.
Acest mecanism facilitează acumularea de fonduri personale investite în piețele financiare, însă implică și riscuri asociate fluctuațiilor de piață, cheltuielilor de gestionare și momentului în care capitalul este transferat către beneficiari.
Reforma care a transformat modul de calcul pensiilor în România
Publicația germană pune accent semnificativ pe Legii pensiilor nr. 360/2023, care intră în vigoare începând cu 1 septembrie 2024. Noua regim se bazează pe o formulă ce calculează pensia pe baza totalului punctelor acumulate și a valorii punctului de referință.
Recalcularea pensiilor și implementarea punctelor de stabilitate pentru cei cu contribuții de peste 25 de ani sunt descrise ca fiind componente esențiale ale reformei românești. Astfel, sistemul vizează să ofere recompense mai uniforme pentru perioadele extinse de activitate profesională.
Germania a optat pentru o strategie diferită. Nivelul de referință al pensiei, înainte de impozitare, rămâne la 48% până la anul 2031, iar pensiile din Germania au fost majorate cu 4,24% începând cu 1 iulie 2026.
Esențial pentru românii care au lucrat în Germania.
Această comparație dobândește o importanță specială pentru mulți români care au experiență profesională în ambele state.
Conform normelor europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială, perioadele de asigurare încheiate în România și Germania pot fi incluse în calculul pentru a satisface condițiile de pensionare. În esență, fiecare țară determină și achită proporția pensiei aferentă perioadei de activitate petrecute acolo.
Rezultatul investigației realizate de autoritățile germane indică faptul că sistemul de pensii din România nu poate fi considerat, în mod simplu, mai bun decât cel german. În România se acordă o importanță sporită contribuției private obligatorii și la recompensarea perioadelor lungi de cotizare, în contrast cu Germania, care oferă o rețea publică de protecție socială mai largă.
Mai mult, evaluarea pensiilor doar în unități de euro poate părea înșelătoare. Puterea de cumpărare, cheltuielile pentru locuință, alimente, energie, servicii medicale și gradul de impozitare pot modifica în mod semnificativ realitatea unui pensionar când trece de la o țară la alta.
COMENTARII / 0