Percheziții la firme care aduceau motorină rusească în România, ocolind sancțiunile. Schema, devoalată de Libertatea de doi ani

DIICOT a efectuat descensiuni joi la sediile mai multor companii și persoane, suspectate să fi adus carburanți din Rusia, într-un dosar în care prejudiciul se...

DIICOT a efectuat descensiuni joi la sediile mai multor companii și persoane, suspectate să fi adus carburanți din Rusia, într-un dosar în care prejudiciul se ridică la zeci de milioane de lei.

Autoritățile au executat 46 de ordine de percheziție domiciliară în București și în județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov, în cadrul unei investigații privind constituirea unui grup infracțional organizat, evaziunea fiscală, obținerea ilegală de fonduri, înșelăciunea, deturnarea licitațiilor publice și abuzul în serviciu, unele dintre aceste infracțiuni fiind de natură continuă și având consecințe deosebit de grave, potrivit instituției.

Conform G4Media, autoritățile au identificat vameșii din Constanța: Carmen Gonțilă, șef de tură; Claudiu Gheorghiu, fost șef de tură și acum șef la Vama Isaccea; Ramona Tomescu, responsabilă contabilitate; Mubegel Ismail, fostă șefă de tură; Irina Lica, fostă șefă de tură, care a demisionat; Monica Ancuța, responsabilă control ulterior.

Citește șiComisia Europeană aprobă parțial ultima cerere de plată a Bulgariei prin PNRR | Sofia ar urma să primească peste 1,7 miliarde de euro

De asemenea, sunt implicați și Florentina Ioanei – fostă șefă a Vămii Constanța (2022-2024), dar și Gabriel Dărăban – directorul Oil Terminal, conform sursei citate. Acesta și-ar fi dat demisia, conform sursei citate.

El este fratele lui Mihai Dărăban, care ocupă funcția de șef al Camerei de Comerț a României, și a participat ca pasager la zborurile puse în desfășurare spre Mykonos, insula greacă, alături de politicieni și magistrați.

Conform G4Media, structura a fost formată în centrul companiilor Alkagesta din Malta și Euronova Energies din Elveția.

Reamintim că, încă din 2024, Libertatea a dezvăluit modul în care România a importat carburanți fabricați în Rusia sau proveniți din petrol rusesc, evitând sancțiunile internaționale.

Mai exact, combustibilii – petrolul și carburanții – erau combinați în țări terțe, cum ar fi Turcia și India, fapt ce facilita obținerea certificatelor de origine.

În alte situații, se efectua transferul mărfii de la o navă la alta, iar aceste operațiuni se desfășurau în principal în largul coastelor Greciei.

Mass-media internațională a investigat anterior o navă folosită de Alkagesta până în Rusia și a raportat în diverse cazuri că aceasta ar fi o companie asociată cu SOCAR, grupul petrolier de stat din Azerbaidjan.

SOCAR neagă, totuși, acuzațiile menționate de presa internațională.

În baza acuzațiilor, un grup organizat a fost format de patru indivizi, iar ulterior s-au alăturat și alți suspecți, cu scopul de a evita taxele în tranzacțiile cu produse petroliere.

Aceștia plasează, între compania care livra motorină și destinatarii finali, o firmă în stare de insolvență, care emite facturi fictive, iar această firmă deduce ulterior TVA.

„Concomitent, la nivelul societății comerciale interpuse s-a urmărit stingerea obligațiilor de plată a TVA prin invocarea unui pretins sold negativ rezultat din stornări efectuate în anul 2019, pentru care dreptul de rambursare nu fusese recunoscut de organele fiscale.

Astfel, în perioada decembrie 2023–august 2025, în evidențele societății beneficiare au fost înregistrate peste 340 de facturi fiscale, în valoare totală de peste 208 milioane de lei, prejudiciul estimat aferent acestei componente fiind de circa 33.300.000 de lei, reprezentând TVA”, arată procurorii.

Datorită metodei de conversie a volumelor și a evaluării accizelor, s-au redus obligațiile fiscale către bugetul național cu peste 4.500.000 lei, incluzând accize și TVA.

Conform procurorilor, prin intermediul a șapte firme comerciale și a unor finanțări garantate în numele și în contul statului, în cadrul programelor IMM INVEST și IMM INVEST PLUS, suspecții au utilizat documente și informații necorespunzătoare sau incomplete referitoare la operațiunile finanțate, valoarea investițiilor, contribuțiile proprii și sursele de rambursare, pentru a produce impresia că condițiile de acordare și utilizare a creditelor erau îndeplinite.

Prin intermediul a 12 contracte de credit, s-au adunat fonduri în valoare totală de peste 41.000.000 de lei, obținute pe nedrept.

Sumele obținute în acest mod au fost în mare parte canalizate către societăților afiliate și au fost utilizate, printre altele, pentru constituirea aporturilor necesare altor finanțări, pentru achitarea obligațiilor bancare și pentru efectuarea cheltuielilor personale.

Cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu, cercetările privesc modalitatea de procesare a unor declarații vamale și de eliberare a produselor petroliere, în condițiile aplicării nelegale a unui regim care permitea suspendarea plății accizelor și neplata efectivă a TVA la import.

În această situație, persoanele suspectate, care aveau responsabilități în verificarea și gestionarea operațiunilor vamale (inspectori vamali), și pe cele implicate în activitatea operatorului de depozitare și eliberare din antrepozitul vamal al produselor petroliere (operatorului de depozitare și eliberare din antrepozitul vamal al produselor petroliere), au încălcat obligațiile legale de serviciu, facilitând societăților beneficiari amânarea nelegală a plății obligațiilor fiscale și vânzarea mărfurilor înainte de achitarea acestora.

În urma acestor acțiuni, s-a întârziat ilegal percepția unor datorii fiscale, însumând aproximativ 238,6 milioane de lei, care cuprind accize și TVA aferente operațiunilor de import, DIICOT afirmă.

COMENTARII / 0