Potrivit informațiilor divulgate marți de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), gospodăriile generează peste 40% din totalul risipei alimentare raportat în România. Conform analizei instituției, majoritatea pierderilor ar putea fi prevenite prin organizarea achizițiilor, depozitarea adecvată a produselor și înghețarea excesului, fără a compromite normele de siguranță.
„Reducerea risipei alimentare este un obiectiv strategic, însă acesta nu poate fi atins prin diminuarea standardelor de siguranță alimentară. Rămânem fermi în aplicarea legislației sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor pe întreg lanțul de distribuție, asigurându-ne că nicio măsură de combatere a risipei nu va pune în pericol sănătatea consumatorilor”, a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare privind Pierderile și Risipa de Alimente.
Ce acțiuni propun pentru magazine și restaurante?
Citește șiGargara și impostura nu curăță aerul poluat din București!
În domeniul comerțului și al retailului, verificările efectuate de direcțiile sanitare veterinare județene monitorizează și modul de administrare a stocurilor.
vânzarea promptă și cu preț redus a produselor
Alimentele excedentare pot fi donate asociațiilor și băncilor de alimente, cu respectarea condițiilor de igienă și a lanțului frigorific.
„ANSVSA continuă să joace un rol activ de îndrumare a operatorilor economici. Obiectivul central este facilitarea direcționării sigure a alimentelor excedentare către consumul uman, prevenind transformarea acestora în deșeuri, fără a face însă niciun compromis de la sănătatea publică”, se arată în comunicat.
Autoritatea recomandă în restaurante și în alte unități de alimentație publică să se ajusteze dimensiunile porțiilor în funcție de cererea consumatorilor, să se asigure pregătirea responsabilă a angajaților și să se administreze corect materiile prime.
În ce fel se poate diminua risipa alimentară în gospodării?
Consumatorii sunt îndemnați să organizeze mesele, să examineze produsele deja existente în cămară și în frigider și să elaboreze o listă înainte de a se îndrepta la cumpărături.
ANSVSA sugerează adoptarea regulii „primul intrat, primul ieșit” prin prioritatea consumului produselor achiziționate mai devreme. Frigiderul trebuie să fie setat la o temperatură de 1–5°C, iar alimentele care nu vor fi mâncate în timp util pot fi împărțite în porții și înghețate. În plus, mărimea porției trebuie să corespundă apetitului, astfel încât resturile să nu fie aruncate.
Ghidul de bune practici pentru consumatori recomandă ca cumpărătorii să evite vizitele la magazin în perioadele de foame și să opteze pentru produse vrac sau ambalaje care să corespundă cantității reale de consum. De asemenea, se sugerează achiziționarea fructelor și legumelor cu imperfecțiuni estetice, atâta timp cât acestea sunt sigure pentru ingerare, precum și a produselor cu termenul de valabilitate redus, în cazul în care se intenționează consumul rapid.
În școală sau în locul de muncă, risipa poate fi diminuată prin cererea unor porții potrivite la cantină și prin gestionarea responsabilă a frigiderelor și a altor spații comune de depozitare.
În localurile de servire, clientela este sfătuită să ajusteze comenzile în funcție de dorința reală și să ceară ambalarea alimentelor neconsumate.
COMENTARII / 0