5,313 miliarde lei reprezintă valoarea schemei de ajutor de stat propusă de Ministerul Finanțelor, care a fost supusă dezbaterii publice, cu scopul de a sprijini investițiile în capacitățile de producție și a reduce deficitul comercial, consolidând astfel industria prelucrătoare.
Această inițiativă vizează sprijinirea investițiilor în capacități de producție prin intermediul unui proiect de act normativ, care a fost făcut public pentru a primi opinii și sugestii.
Nu sunt disponibile declarații directe din partea Ministerului Finanțelor.
În acest context, scopul declarat este reducerea deficitului comercial și consolidarea industriei prelucrătoare prin investiții susținute în capacități de producție.
Citește șiPeste 55 de ani și angajat imediat. Regiunea italiană unde seniorii au devenit de neînlocuit
Finanțarea va continua să fie acordată în baza unui program inclus într-un pachet mai amplu de măsuri pentru revitalizarea economiei, stabilit prin OUG nr. 8/2026. Acest program are o perioadă de valabilitate extinsă, permițând emiterea de acorduri de finanțare până la sfârșitul anului 2032 și efectuarea plăților pentru ajutoare până în 2036.
O noutate în cadrul schemei este reprezentată de flexibilitatea modalităților de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între granturi directe și credite fiscale, în raport cu cerințele lor de finanțare.
Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, subliniază că noul program de finanţare, care depăşeşte 1 miliard de euro, reprezintă o schimbare semnificativă de paradigmă, trecându-se de la o economie dominată de consumul de importuri la una care creează valoare adăugată pe plan intern, în România.
„Nu este doar o măsură de sprijin financiar, ci este motorul unui sprijin real pentru industria românească, necesar pentru a ne proteja stabilitatea economică.”
Această iniţiativă strategică vizează consolidarea sectoarelor economice în care România înregistrează un deficit comercial semnificativ, acordând antreprenorilor resursele necesare pentru a-şi dezvolta unităţi de producţie competitive.
„Investim strategic acolo unde deficitul comercial ne vulnerabilizează, oferind antreprenorilor resursele să transforme ideile în unităţi de producţie performante. Obiectivul este să reducem dependenţa de pieţele externe şi să consolidăm capitalul românesc într-o piaţă europeană extrem de competitivă”
, a adăugat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Anumite categorii de persoane se pot bucura de oportunități financiare, însă detaliile specifice privind beneficiarii nu au fost încă dezvăluite oficial.
O schemă de finanțare a fost concepută pentru a sprijini companiile existente și start-up-urile, cu scopul de a atrage investiții inițiale de cel puțin 50 milioane lei în infrastructura de producție nou construită.
În cazul companiilor deja active, capitaluri proprii pozitive și profitabilitate în cel puțin unul dintre ultimii trei ani reprezintă condiții de eligibilitate, pe când pentru start-up-uri este necesar un capital social minim de 100.000 lei.
În plus, entitățile care solicită finanțare nu ar trebui să se confrunte cu probleme financiare, să fie în insolvență sau să fie supuse unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat, după cum se precizează în comunicatul de presă.
Procesul de evaluare a solicitărilor de finanțare va fi demarat în conformitate cu reglementările în vigoare. Cererile de finanțare vor fi supuse unei analize detaliate de către experții Ministerului Finanţelor. În urma acestui proces, vor fi selectate proiectele care îndeplinesc criteriile de eligibilitate și care au potențialul de a contribui la dezvoltarea capacităţilor de producţie în România. Se aşteaptă ca această evaluare să fie efectuată într-un termen rezonabil, pentru a permite alocarea a peste 5,3 miliarde de lei pentru investiţii în capacităţi de producţie.
Fondurile publice vor fi direcționate către proiectele cu cel mai mare impact în economia reală, conform unui sistem de evaluare a cererilor de finanțare conceput de Ministerul Finanțelor.
Acest sistem de punctaj are scopul de a prioritiza proiectele care vor avea efecte semnificative asupra economiei.
Proiectele depuse urmează a fi evaluate pe mai multe direcții strategice, care includ fabricarea produselor cu sold comercial negativ la nivel național, automatizarea și digitalizarea pentru procese industriale inteligente și creșterea eficienței operaționale.
„fabricarea produselor care înregistrează un sold comercial negativ la nivel naţional contribuie direct la diminuarea dependenţei de importuri; adoptarea unui grad ridicat de automatizare şi digitalizare asigură implementarea proceselor industriale inteligente şi creşterea eficienţei operaţionale; aprovizionarea cu materii prime şi materiale din Spaţiul Economic European consolidează autonomia economică şi rezilienţa lanţurilor de distribuţie”
Acestea sunt considerate esențiale pentru evaluarea proiectelor, fiind focusate pe reducerea dependenței de importuri și consolidarea autonomiei economice.
Cererile de finanțare vor fi depuse anual, în sesiuni de câte 30 de zile lucrătoare.
În vederea accederii la finanțări, solicitările vor fi înaintate anual, pe parcursul unor perioade dedicate de 30 de zile lucrătoare, după care resursele financiare puse la dispoziție vor putea fi valorificate pentru realizarea infrastructurii, dotarea cu echipamente tehnologice și active necorporale.
Tranziția către un nou mecanism de finanțare va fi posibilă după intrarea în vigoare a schemei actualizate, care va avea ca efect suspendarea acordării de finanțări în baza HG nr. 300/2024.
Această schimbare are drept scop adaptarea la obiectivele actuale de dezvoltare industrială.
COMENTARII / 0