Valurile de căldură şi incendiile forestiere, combinate cu emisiile generate de activitatea umană, au expus în acest an peste o treime (34%) din populaţia mondială la niveluri extrem de ridicate de poluare cu ozon, conform unui raport al serviciului european Copernicus.
Asia a fost regiunea cea mai afectată, cu 53% din populaţie expusă la niveluri „extrem de ridicate” în primele opt luni ale anului 2026, după cum arată analiza realizată de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS) al Uniunii Europene, publicată miercuri, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
În America de Nord, aproximativ două treimi din locuitori au fost supuși unor condiții de aer slabă sau foarte slabă, în timp ce în Europa acest procent se ridică la 45%, conform datelor furnizate de Copernicus, care s-a bazat pe imagini satelitare la nivel de sol și pe simulări atmosferice.
Citește șiDispariția Ameliei Earhart: nouă misiune de 90 de ani de fascinație
În întreaga lume, pe lângă 34% din populație care a fost expusă la o calitate a aerului „extrem de slabă”, 17% a respirat aer de calitate „foarte slabă”.
Potrivit raportului, numai 5% din populația mondială a fost expusă la niveluri de ozon considerate „bune”, iar 15% a întâmpinat condiții „acceptabile”, evidențiind legătura strânsă dintre schimbările climatice și poluarea aerului.
În ce mod ozonul ne influențează?
Ozonul reprezintă un poluant secundar, generat prin reacţii chimice ce au loc în atmosferă. Principalul său izvor este derivat din oxizii de azot (NOx), emis în mod predominant de circulaţia rutieră și maritimă, de activităţi industriale și de focuri, precum și din compușii organici volatili (COV) care provin în mare parte din procesele de ardere și din operaţiunile industriale.
Prin acțiunea radiațiilor UV emise de soare, aceste vapori interacționează chimic, dând naștere ozonului.
Nivelurile ridicate de ozon observate în acest an au fost alimentate parţial de valurile de căldură record şi de incendiile forestiere care au devastat Europa şi America de Nord, răspândindu-se mult dincolo de regiunile lor de origine şi subliniind astfel modul în care schimbările climatice pot agrava poluarea atmosferică.
Ozonul poate infiltrate profund în circuitul respirator, inducând tuse, provocând o senzație de arsură la ochi și generând dificultăți de respirație. De asemenea, acesta poate intensifica atacurile de astm sau agrava simptomele celor cu afecțiuni respiratorii.
Pericol mare pentru mediu
În cadrul unei conferințe de presă, Ian Marnane, reprezentant al Agenției Europene de Mediu (AEM), a evidențiat că poluarea aerului constituie
„unul dintre cele mai importante riscuri de mediu pentru sănătatea umană”
.
El a menționat că, în Europa, acest fenomen determină în jur de 180.000 de decesi prematuri anual, dintre care 60.000 se datorează ozonului.
Acest fenomen este cu atât mai serios cu cât „poluarea aerului nu se opreşte la graniţe – ea poate parcurge mii de kilometri, poate traversa continente şi oceane şi poate afecta calitatea aerului la mare distanţă de sursă”, a subliniat directoarea CAMS, Laurence Rouil.
„În pofida îmbunătăţirilor semnificative observate în ultimele decenii în ceea ce priveşte unii dintre cei mai nocivi poluanţi”, în special în Europa, datorită directivei privind calitatea aerului înconjurător, ozonul rămâne „o provocare globală deosebit de complexă” şi reprezintă „un risc major pentru mediu, care afectează sănătatea umană şi ecosistemele”, a subliniat Copernicus într-un comunicat.
COMENTARII / 0