Din primăvara anului, s-au înregistrat cel puțin 17 de atacuri asupra navelor comerciale, iar mai mulți membri ai echipajelor au fost capturați, potrivit Il Post. Reapariția acestei amenințări se datorează atât conflictului din Orientul Mijlociu, cât și condițiilor economice și de securitate din Somalia.
Pirateria reîncepe după ani de calm relativ.
În 2026, pirații somalezi au atacat nave comerciale cu o intensitate care nu a fost observată în peste zece ani. De la începutul anului, au fost raportate cel puțin 17 astfel de atacuri. Conform BBC, cel puțin șase nave au fost capturate.
Citește șiFoto Primele imagini cu Papa Leon al XIV-lea din spital. Suveranul Pontif a oficiat o slujbă și le-a mulțumit medicilor
Pirații au capturat membri ai echipajelor, solicitând răscumpărări pentru eliberarea lor. Cel mai grav incident a implicat petrolierul Honour 25, luat sub control în luna aprilie. Cinci marinari de la bord au fost eliminați. Nava a fost eliberată doar pe 29 septembrie de către poliția maritimă din Puntland, regiunea autonomă din nord‑estul Somaliei. Fenomenul se află la o distanță considerabilă de amploarea anterioară. În perioada 2005–2012, Somalia a fost unul dintre principalele huburi mondiale ale pirateriei maritime.
Five Killed as Puntland Forces Retake Hijacked Tanker Honour 25 Off Somalia — Three Pakistanis Among the Dead
Puntland Maritime Police Force has taken control of the Palau-flagged oil tanker MT Honour 25 (also reported as Honor 25 / Honour 25) after an operation off the Bandar…
— Muhammad Fahad (@myrules_fahad) September 29, 2026
În acea fază, s-au înregistrat 149 de nave capturate, iar peste 3.700 de marinari erau ținuți de ostatici, conform informațiilor Băncii Mondiale. În acel interval, companiile maritime erau dispuse să achite, în medie, aproximativ 50 de milioane de dolari pe an pentru răscumpărări.
În încercarea de a stopa atacurile, au fost lansate misiuni militare internaționale. Una dintre acestea, orchestrată de Uniunea Europeană, aduce și soldați italieni. Cealaltă, sub comandă a Statelor Unite, a fost de asemenea activă. Aceste operațiuni au demonstrat eficiență. După 2013, pirateria somaleză a ajuns la aproape zero. Începând cu 2023, atacurile au început să reapară în mod sporadic. În 2026, însă, frecvența lor a crescut considerabil.
Conflictul din Orientului Mijlociu a deschis o nouă posibilitate
Un factor care explică această întoarcere este realocarea priorităților militare în zonă. În urma inițierii atacurilor aeriene ale Statelor Unite și Israel asupra Iranului, la finalul lunii februarie, anumite guverne au transferat nave și echipamente dedicate luptei împotriva pirateriei către arii afectate direct de conflict.
Printre acestea se află strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie. Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz ca instrument de presiune, iar rebelii Houthi din Yemen și-au intensificat atacurile asupra navelor din Marea Roșie. Situația a modificat și rutele comerciale. Unele nave au ajuns să folosească trasee mai apropiate de coastele Somaliei. Pentru pirați, acest lucru înseamnă mai multe ținte accesibile.
Golful Aden, Yemen: Nava Marlin Luanda, în flăcări în Golful Aden după ce ar fi fost lovită de o rachetă antinavă lansată dintr-o zonă a Yemenului controlată de Houthi. (Sursă imagine: Marina Indiei/ZUMA Wire)
În același timp, prețul petrolului a urcat. Astfel, pentru pirați, petroleierele au devenit mai atrăgătoare, iar o încărcătură de valoare crescută poate conduce la cererea unei răscumpărări mai mari. Petrolierul Honour 25 reprezintă un exemplu al acestei transformări. În plus, pirații somalezi dispun acum de mijloace mai bune comparativ cu perioada de 15-20 de ani în urmă.
Au armament mai robust și comunicații prin satelit. Pot opera la distanțe mai îndepărtate de coastă și pot lansa atacuri asupra navălor din Oceanul Indian. Autoritățile din Somalia au afirmat că o parte din aceste abilități provine din colaborarea cu rebeliile Houthi. Această acuzație este prezentată de autorități și nu a fost confirmată ca fapt independent în materialul sursă.
Somalia nu reușește să asigure o protecție eficientă a zonelor sale maritime.
Revenirea activităților de piraterie se datorează și unor factori interni. Somalia rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume, iar guvernul central are dificultăți în exercitarea autorității asupra întregului teritoriu.
Numărul unităților din Garda de coastă și din marina a scăzut, iar dotările lor rămân insuficiente. Autoritățile din Puntland nu dețin un flotă adecvată pentru a efectua patrulări eficiente în regiune. Eforturile somaleze de securitate includ, de asemenea, lupta împotriva grupărilor precum Statul Islamic și al-Shabaab, care dețin control asupra unor zone.
Contextul economic a înregistrat o scădere semnificativă. Prețurile alimentelor, îngrășămintele și combustibilii s-au ridicat considerabil. Pescătorii din zonele costiere se numără printre cei mai expuși. Pescătorii locali se confruntă și cu prezența navelor de pescuit străine, în special din China, care exploatează resursele marine somaleze. Într-o națiune cu instituții maritime fragilizate, aceste comunități au rămas fără suficiente instrumente pentru a-și asigura veniturile.
Fenomenul pirateriei este, de asemenea, influențat de criza economică.
În ultimele anii, Somalia s-a îndreptat spre o dependență sporită de sprijinul străin, într-un context în care cerințele comunității s-au intensificat. În perioada administrației Biden, Statele Unite au reprezentat principalul furnizor de ajutor extern pentru țară. În anul 2024, Washingtonul a acordat peste un miliard de dolari sub forma de sprijin umanitar și colaborare, cuprinzând și asistență militară.
Reducerea programelor de cooperare americană stabilită în perioada Trump a influențat ulterior o porțiune semnificativă a acestor inițiative, conform sursei menționate. Întoarcerea activității piraterești se dă drept efect al mai multor factori intersecționali în anul 2026. Conflictul din Orientul Mijlociu a redistribuit resursele militare, a schimbat traseele comerciale și a majorat valoarea anumitor încărcături. În același timp, Somalia se confruntă cu instituții maritime insuficient echipate, cu incertitudini de securitate și cu dificultăți economice.
COMENTARII / 0