Pîslaru: locuri de muncă bine plătite, soluția împotriva sărăciei

România a demarat procesul de creare a unei strategii naționale de combatere a sărăciei și de consolidare a incluziunii sociale, fiind prima țară din Uniunea Europeană care oferă un răspuns concret la solicitarea europeană în acest domeniu.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a făcut anunțul în cursul zilei de joi, evidențiind că aproximativ unul din cinci români se confruntă cu riscul de sărăcie.

România figurează ca prima țară din Uniunea Europeană care a luat inițiativa de a elabora o strategie națională de combatere a sărăciei și de consolidare a incluziunii sociale.
Această țară membră a UE a fost pionieră în demersurile de creare a unei astfel de strategii.

Dragoş Pîslaru a anunţat că strategia anti-sărăcie a României a fost demarată ieri, odată cu adoptarea unui ordin de ministru care lansează procesul de elaborare a acestui plan.
În acelaşi timp, a fost înaintată cererea de finanţare pentru proiect, care se ridică la aproximativ 3 milioane de euro, bani care urmează să fie alocaţi din Programul de Asistenţă Tehnică pentru perioada 2021-2027.

Citește șiScandal la Arestul Central cu Stegarul Dac: susținătorul lui Călin Georgescu a fost reținut și este cercetat pentru ultraj. Ce a făcut

„Vă mărturisesc, într-o notă puţin formală, că este bine să şi centrezi, să dai şi cu capul”

, a declarat Pîslaru, subliniind importanţa concentrării eforturilor pentru realizarea strategiei.
Acesta a mai precizat că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a pregătit deja cadrul necesar pentru lansarea apelului de proiecte pentru perioada 2028-2034, care urmează să fie lansat în luna iunie.

• Au fost alocate fonduri pentru ca toate ministerele interesate să îşi poată pregăti cadrul strategic;
• Scopul fiind acela de a stabili clar obiectivele şi necesităţile pentru care vor fi alocaţi banii;

Pîslaru a adăugat că Ministerul Muncii se alătură exerciţiului european privind strategia europeană de combatere a sărăciei.

Proiectul în curs de finanțare are drept scop consolidarea capacităților administrative ale autorităților, fiind o inițiativă care depășește sfera unui singur sector.
Abordarea adoptată nu se limitează la Ministerul Muncii și la instituțiile aflate subordonate acestuia, ci se extinde asupra tuturor entităților implicate în politicile de combatere a sărăciei.
În acest fel, proiectul vizează sporirea eficienței și coordonării între toate instituțiile relevante.

Pîslaru a prezentat detaliile strategiei sale, care se bazează pe evaluarea aprofundată a programelor de asistenţă socială şi a proiectelor susţinute financiar prin fonduri europene.
Acesta a menţionat că a fost efectuată o analiză naţională amănunţită pentru a identifica necesităţile în domeniul excluziunii sociale.

„Avem evaluarea programelor de asistenţă socială şi a proiectelor finanţate din fonduri europene, analiza naţională privind nevoile din domeniul excluziunii sociale, elaborarea strategiei naţionale anti-sărăcie, consultările cu partenerii sociali, mecanismul de monitorizare şi un comitet de coordonare şi monitorizare înfiinţat ieri, cu ocazia acelui ordin”

Ministrul interimar al Muncii a reiterat faptul că, în urmă cu un deceniu, în aceeași calitate de ministru al Muncii, a implementat Planul Naţional Anti-Sărăcie.
Acest plan a fost adoptat în perioada respectivă.

Reducerea sărăciei este o chestiune obiectivă care necesită atenție. Faptul că aproape unul din cinci români se luptă cu sărăcia este un aspect care trebuie înțeles în detaliu. Această situație are implicații multiple, printre care 19,2% dintre tineri nu sunt în prezent implicați în educație formală sau nu au un loc de muncă. Ministrul a subliniat că această problemă este cunoscută de ceva timp și a mai discutat despre ea anterior, referindu-se în special la tinerii invizibili din țară, care nu sunt suficient de bine vizați de nicio politică publică.

„Reducerea sărăciei pleacă de la o problemă factuală. Aproape unul din cinci români trăieşte la limita sărăciei. Depinde de modul în care măsurăm, dar este foarte important să înţelegem ce înseamnă acest lucru: participare redusă la piaţa muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari şi pierdere de capital uman. Am pregătit un infografic care ne arată aceste realităţi. Avem 19,2% tineri care nu sunt în acest moment în educaţie formală sau într-un loc de muncă. O problemă pe care o cunoaştem de ceva vreme, eu am mai vorbit despre ea, este problema tinerilor invizibili din această ţară, pe care nu îi regăsim, de fapt, ţintiţi bine de nicio politică publică. Avem mai multe demersuri în acest moment care ar trebui să facă acest lucru şi sperăm ca şi stabilirea unei strategii integrate să fie utilă”

În plus, o altă provocare o reprezintă durata de viață sănătoasă la vârsta de 65 de ani în România, care necesită intervenții semnificative în sistemul de sănătate publică, după cum a subliniat Pâslaru.

Ministrul a subliniat că problema sărăciei și a vulnerabilității copiilor este una majoră, această situație fiind foarte cunoscută datorită numeroaselor analize care au scos în evidență faptul că aproximativ un milion de copii trăiesc în diverse forme de vulnerabilitate și risc de excluziune socială.

„Toate aceste lucruri, ca paradigmă, sunt lucruri pe care până acum guvernele au încercat să le trateze mai degrabă cu sume de bani pe care le-au împărţit, acele transferuri, aşa cum sunt ele numite. Transferurile, ca să fie foarte clar, îşi au efectul, adică sunt nişte măsuri utile de politică socială, dar nu sunt suficiente”,

a adăugat el, menționând că aceste măsuri, deși utile, nu reprezintă o soluție completă pentru problema sărăciei și a vulnerabilității copiilor.

România are în vedere o abordare strategică pentru diminuarea sărăciei, care presupune exploatarea eficientă a potențialului economic încă nevalorificat, reprezentat de aproximativ 19% din populație, care în prezent nu contribuie la economie.
În acest context, se consideră că simpla creare de oportunități de angajare nu este suficientă, ci este nevoie de locuri de muncă mai bine remunerate.

Dragoş Pîslaru a accentuat că strategia europeană se axează pe investiții în capitalul uman și activarea forței de muncă.

„Despre asta vorbeşte strategia europeană. Principalul lucru despre care vorbeşte strategia europeană, care aş zice că este o chestiune mai degrabă socială, vorbeşte despre nevoia de investiţie în capitalul uman, despre nevoia activării persoanelor pe piaţa forţei de muncă”

El a explicat că obiectivul cheie este asigurarea accesului la locuri de muncă de calitate și sprijinirea persoanelor vulnerabile.

Prima zonă care este crucială este legată de accesul la locuri de muncă de calitate şi activarea persoanelor aflate în vulnerabilitate.

În prezent, serviciile publice de ocupare se concentrează pe găsirea de locuri de muncă pentru șomeri, însă strategia europeană propune o abordare mai amplă.

Ce spune strategia europeană? Spune să ne uităm la o activare în sens mult mai larg, de la zona de intervenţie timpurie până la modul în care lucrăm cu tinerii şi apoi cu toate persoanele care trebuie să poată să aibă locuri de muncă, dar nu numai locuri de muncă, ci locuri de muncă bine plătite”

Ministrul interimar al Muncii a adăugat că este esențial să se ofere locuri de muncă bine plătite pentru a combate sărăcia.