Plan

Administrația Trump a început să lucreze la o strategie post-război pentru Orientul Mijlociu, care vizează redesenarea raportului de forțe din regiune prin accentuarea presiunii asupra Teheranului și extinderea normalizării relațiilor dintre Israel și țările vecine, a raportat Axios, citând doi oficiali americani și alte două surse familiare cu această chestiune.

Conform Euronews, publicația americană a menționat că inițiativa rămâne în faze incipiente, însă ar putea defini direcția politicii SUA către Orientul Mijlociu pentru restul mandatului președintelui Donald Trump la Casa Albă.

Strategia americană se bazează pe 3 piloni.

Citește șiPolonia mobilizează peste 20.000 de polițiști în școli, după trei atacuri cu cuțitul

Conform unor surse neidentificate, Axios a raportat că planul se articulează în jurul a trei piloni principali: crearea unui alinier regional între aliații Statelor Unite pentru a descuraja și restrânge Iranul, măsuri menite să atenueze consecințele atacurilor din 7 octombrie 2023 asupra Israelului și extinderea Acordurilor Abraham, în același timp urmărește normalizarea relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită.

Conversațiile despre plan, care probabil vor fi influențate de alegerile viitoare la termen din SUA și de alegerile legislative din octombrie din Israel, au inclus și posibilitatea ca SUA să funcționeze ca garant pentru așa-numita aliniere regională, colaborând pentru un acord de securitate între Israel și Siria și implementând următoarea fază a planului Trump pentru Gaza.

O reconfigurare a securității la nivel regional.

Planul de aliniere regională nu constituie o transformare semnificativă a politicii Statelor Unite, având în vedere că guvernele post‑Revoluția Iraniană din 1979 au urmărit să restrângă puterea regională a Teheranului prin întărirea legăturilor și parteneriatelor cu țările din Golf.

Cu toate acestea, Washingtonul ar putea încerca să convertească aceste inițiative într-un sistem mai bine organizat, care să integreze o colaborare mai intensă în domeniul apărării și securității între partenerii săi, pe fondul ceea ce SUA îl consideră o schimbare a balanței de putere în regiune în timpul conflictului cu Iranul.

O mize de lungă durată cu Arabia Saudită

Washingtonul urmărește de mulți ani să obțină un acord de normalizare între Arabia Saudită și Israel, însă progresul a rămas stagnant, deoarece Riadul a cerut ca orice pas să fie însoțit de avansuri concrete în soluționarea conflictului din Gaza și de constituirea unui stat palestinian.

Aceste inițiative se sprijină pe Acordurile Abraham stabilite în 2020 în timpul primei administrații Trump, care au standardizat legăturile dintre Israel și, pe de o parte, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc și Sudan, pe de altă parte. Din acea perioadă, Washingtonul a depus eforturi pentru a aduce în cercul de aderare și alte state, considerând aceste acorduri ca un instrument de remodelare a relațiilor și alianțelor din Orientul Mijloci

Planul conceput pentru Fâșia Gaza.

Al doilea stâlp, dedicat coordonării efectelor regionale ale atacului grupării militante Hamas din 7 octombrie și ale conflictului care a urmat în Fâșia Gaza, poate aborda această problemă prin trei metode principale.

Primul pas constă în trecerea la etapa următoare a strategiei lui Trump privind Gaza, iar, potrivit rapoartelor anterioare, aceasta prevede acțiuni pentru reconstrucția Fâșiei, neutralizarea Hamas și instaurarea unei administrații de tranziție.

Transformări semnificative în Siria și Liban.

În continuare, se poate vorbi despre un demers pentru a stabili un acord de securitate între Israel și Siria, susținut de transformări politice profunde în Siria de la căderea regimului lui Bashar al-Assad la sfârșitul anului 2024, precum și de eforturile noilor autorități de a reconfigura

Și în al treilea rând, punerea în aplicare a unui acord între Israel și Liban care ar limita capacitățile militare ale Hezbollah. Acest lucru vine ca parte a eforturilor legate de acordul de încetare a focului convenit de Israel și grupare în 2024, care prevedea retragerea luptătorilor Hezbollah la nord de râul Litani și desfășurarea armatei libaneze în sudul țării. De atunci, Israelul a acuzat Hezbollah că încearcă să își refacă capacitățile militare, în timp ce Libanul a continuat să raporteze lovituri aeriene israeliene pe teritoriul său.

Planul este ambițios, dar încă incert.

Pe măsură ce planificarea progresează, o sursă a comunicat pentru Axios că planul nu s-a realizat încă în totalitate.

„Îl pregătesc, dar nu este gata”, a spus sursa, adăugând: „Ideea este de a lega o mulțime de lucruri din regiune — cum creezi o aliniere regională după război. Încă nu este clar dacă toți aliații SUA din regiune vor fi de acord”.