Planul de înzestrare a armatei pe 10 ani: ce factori se actualizează

CSAT a examinat și a ratificat, în cadrul ședinței din 7 septembrie 2026, cel mai recent Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR), un document care stabilește pentru perioada 2027-2036 ce echipamente militare va achiziționa România și ce priorități vor fi setate în domeniul Apărării. Decizia a fost luată la patru ani de la atacul Rusiei asupra Ucrainei, țara care împărtășește cu România cea mai lungă graniță.

Ministerul Apărării Naţionale a clarificat, la solicitarea News.ro, modul în care se construiește planul, programele de înzestrare în desfășurare, 2027-2030 și legătura dintre acestea și instrumentul european de finanțare SAFE.

Ce reprezintă PIAR și de ce este important.

Citește șiPeste 290 de candidaturi pentru Platforma de dialog strategic pentru economie. MEDAT începe selecția organizațiilor

Planul de Înzestrare a Armatei României constituie documentul programatic prin care se realizează planificarea unitară a echipării armatei, astfel încât aceasta să dețină capacitățile militare necesare pentru îndeplinirea misiunilor, în acord cu legislația în vigoare.

PIAR se construiește pe bazele Legii nr. 415/2002, care stabilește organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, prin care se precizează că programele multianuale de dotare a forțelor din cadrul sistemului național de

Necesitatea de a consolida capabilitățile militare este influențată de obligaţiile asumate de România în cadrul Tratatul Nord-Atlantic. Conform articolului 3 al acestui tratat, fiecare stat membru trebuie să-și întărească, atât în mod individual, cât și în colaborare cu celelalte state aliate, abilitatea de a face față unui atac armat.

Războiul din Ucraina și imperativul de a întări reziliența

MApN se bazează pe o analiză a unui context de securitate regională neprevizibil și instabil. Prezența unui conflict armat de amploare la granița României a determinat o reevaluare a capacității de reacție a Armatei și a modului în care aceasta trebuie să răspundă noilor tipuri de amenințări.

MApN a subliniat că conflictul din Ucraina a evidențiat importanța existenței unor forțe militare pregătite să acționeze instantaneu, chiar și în perioade de pace, și a unei industrii naționale de apărare capabile să susțină și să amplifice aceste forțe în situații de criză sau război. Un exemplu concret este fabricarea de muniție.

Din aceeași linie de vedere, au fost accelerate achizițiile unor senzori și echipamente de contracarare, după incidentele care au avut loc în vecinătatea frontierei României, în contextul războiului din Ucraina, inclusiv cazuri în care drone și deșeuri de rachete au aterizat pe teritoriul României.

Alocarea de 5% din PIB este dedicată apărare.

Un alt element ce determină dimensiunea programelor de echipare este contribuția financiară pe care o oferă statele NATO.

La Summitul NATO de la Haga, desfăşurat între 24 şi 26 iunie 2025, aliaţii, inclusiv România, s-au angajat ca până în 2035 să aloce anual 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare.

Obiectivul de 5% se descompune în două componente:

• 3,5% din PIB sunt alocate cheltuielilor directe de apărare, inclusiv achiziții, personal și operațiuni;
• 1,5% din PIB se destinează cheltuielilor auxiliare ale sectorului de apărare, cum ar fi infrastructura cu dublă utilizare, cibersecuritatea și reziliența.

Promisiunea a fost reafirmată în cadrul Summitului NATO din Ankara, pe 7-8 iulie 2026.

Potrivit MApN, creșterea bugetelor de apărare a deschis drumul către un proces extins de modernizare a forțelor, influențând în mod direct achizițiile de echipamente militare și muniții.

Un program pe 10 ani, revizuit anual.

PIAR se întinde pe o perioadă de 10 ani și este actualizat anual. Documentul este depus de fiecare dată în fața Consiliului Suprem de Apărare al Țării, pentru a asigura coerența planificării armamentelor și a programelor de achiziții.

În fiecare actualizare, MApN ia în calcul:

• evoluţia mediului de securitate, lecţiile rezultate din conflictele recente şi priorităţile stabilite de Statul Major al Apărării;
• necesitatea consolidării capabilităţilor militare pentru apărarea naţională şi îndeplinirea Ţintelor de Capabilităţi asumate în cadrul NATO, respectiv obiectivele de dotare şi pregătire pe care statele membre trebuie să le atingă şi care sunt stabilite la nivelul Alianţei;
• livrările de echipamente şi execuţia bugetară din anul precedent, precum şi situaţia contractelor şi procedurilor de achiziţie aflate în derulare;
• resursele financiare alocate pentru înzestrare în anul curent şi cele previzionate pentru următorii zece ani, pentru fiecare program;
• obligaţiile asumate de România în cadrul NATO şi al Uniunii Europene.

În perioada 2027-2030, se identifică șase direcții principale de dezvoltare a capabilităților.

În planul de înzestrare, prioritățile sunt împărțite în șase categorii majore de capabilităţi, în acord cu terminologia NATO. Această clasificare grupează aparatele pe baza funcţiei lor în cadrul unei operaţiuni militare, nu exclusiv pe baza tipului lor.

1. Capabilităţi de angajare –

Engage

Această categorie cuprinde aparatură și sisteme concepute pentru lupta propriu-zisă.

• armamentul individual de tip NATO, respectiv armele de infanterie aliniate la standardele Alianţei;
• aparatura optică şi optoelectronică, inclusiv lunete şi dispozitive de vedere pe timp de noapte;
• sistemul de luptă individual avansat autonom, un echipament modular purtat de soldat care integrează armamentul, protecţia şi electronica de câmp de luptă;
• TBT Piranha 5, transportorul blindat pentru trupe 8×8, de proiectare elveţiană şi produs şi în România, la Uzina Mecanică Bucureşti (UMB), sub licenţa elveţianului General Dynamics European Land Systems – Mowag (proiectantul original al Piranha 5).
• JLTV-FOS (Joint Light Tactical Vehicle), vehicul tactic uşor blindat american, de tip Oshkosh, destinat Forţelor pentru Operaţii Speciale;
• ATBTU, autovehicul tactic blindat de tip uşor, distinct de TBT;
• AAV-7 (Assault Amphibious Vehicle), vehicul blindat amfibiu de asalt utilizat în operaţiuni de debarcare de pe mare;
• MLI, Maşina de Luptă a Infanteriei pe şenile, destinată transportului şi sprijinului de foc pentru infanterie;
• vedete rapide pentru scafandri;
• SIML, Sistemul de Instalaţii Mobile de Lansare a rachetelor antinavă, destinat apărării de coastă;
• modernizarea fregatelor, cele două nave de luptă de mare tonaj ale Forţelor Navale;
• modernizarea NPR, Navele Purtătoare de Rachete;
• OPV (Offshore Patrol Vessel), navă de patrulare maritimă pentru supravegherea şi controlul apelor teritoriale;
• tancul principal de luptă;
• obuzierul de calibru 155 mm;
• HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), sistem de rachete de artilerie cu mobilitate mare, montat pe camion;
• elicoptere ASuW (Anti-Surface Warfare), destinate luptei împotriva navelor de suprafaţă;
• avioanele multirol F-16 şi F-35;
• sisteme de muniţii de tip „loitering”, muniţii inteligente care pot plana deasupra unei zone până la identificarea ţintei, cunoscute şi sub denumirea de „drone kamikaze”;
• sisteme UAS cu capabilităţi de lovire (Unmanned Aircraft Systems), respectiv drone înarmate capabile să atace ţinte.

Protect

Categoria are ca scop apărarea trupelor și a teritoriului și cuprinde:

• PATRIOT, sistem de apărare antiaeriană şi antirachetă cu rază mare;
• SHORAD-VSHORAD (Short/Very Short Range Air Defense), sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă şi foarte scurtă;
• MANPAD (Man-Portable Air-Defense System), sistem antiaerian portabil, utilizat de un singur militar;
• MSAM (Medium-range Surface-to-Air Missile), sistem de rachete sol-aer cu rază medie;
• C-RAM (Counter Rocket, Artillery, Mortar), sistem destinat interceptării rachetelor, proiectilelor de artilerie şi loviturilor de aruncător aflate în zbor;
• C-UAS (Counter Unmanned Aircraft Systems), sisteme de contracarare a dronelor;
• echipamente de protecţie CBRN împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare;
• sisteme de apărare cibernetică.

3. Capabilităţi de consultare, comandă şi control – „C3”

Această clasă include infrastructura și sistemele esențiale pentru gestionarea operațiunilor:

• PC Bg, Punctul de Comandă la nivel de brigadă, infrastructură mobilă de la care comandanţii conduc o brigadă;
• SICIB, Sistemul Integrat de Comunicaţii şi Informatică pentru Batalion, care asigură conectarea digitală a unităţilor de nivel batalion;
• SBAMD-TC, Centrul de operaţii tactice al sistemului de rachete sol-aer cu bătaie medie, elementul de comandă al bateriilor SBAMD;
• un satelit militar propriu de comunicaţii.

4. Capacități de informații –

„Inform”

În această clasă se găsesc sistemele concepute pentru recuperarea și transmiterea informaţiilor:

• senzori ISR (Intelligence, Surveillance, Reconnaissance), pentru informaţii, supraveghere şi recunoaştere;
• sisteme UAS din toate clasele, de la drone tactice de dimensiuni mici până la aparate de mare altitudine;
• UGS (Unattended Ground Sensors), senzori terestri amplasaţi într-o zonă şi care transmit automat date;
• GSR (Ground Surveillance Radar), radare pentru supravegherea terestră;
• radare;
• sisteme pasive de detecţie, care identifică ţinte fără să emită propriul semnal şi sunt, astfel, mai greu de detectat;
• sateliţi ISR pentru culegerea de informaţii şi supraveghere.

Project

Această clasă se ocupă de transportul strategic al forțelor și cuprinde aeronavele C-130H și C-27J Spartan, destinate deplasării rapide a soldaților și a materialului.

6. Capabilităţi de susţinere – „Sustain”

logistică este domeniul principal al acestei categorii, care cuprinde elicoptere multifuncționale și platforme de transport auto pe roți, destinate aprovizionării și întreținerii.

MApN subliniază că inițierea și desfășurarea programelor trebuie să fie sincronizate, astfel încât capabilitățile prioritare să se dezvolte în mod coordonat, nu separat.

Programele în desfășurare

Planul include programe de înzestrare care nu sunt noi: acestea sunt deja în desfășurare și beneficiază de fonduri alocate. Ele se află în execuție.

MApN listează:

• sistemul de rachete sol-aer cu bătaie mare HSAM – PATRIOT (High to medium Surface-to-Air Missile), sistemul american de apărare antiaeriană şi antirachetă comandat de România în mai multe loturi;
• transportorul blindat pentru trupe TBT 8×8 – PIRANHA 5, Etapa I, respectiv prima tranşă a blindatelor pe roţi;
• sistemul MLRS – HIMARS (Multiple Launch Rocket System), sistem de artilerie cu rachete cu lansare multiplă, montat pe camion;
• avionul multirol F-35, avion de vânătoare-bombardament de generaţia a cincea produs de Lockheed Martin;
• sistemul de obuzier de calibru 155 mm;
• tancul principal de luptă.
• 22 de proiecte finanţate prin SAFE

În afara programelor naționale în desfășurare, o porțiune semnificativă a achizițiilor viitoare va fi susținută de fondul SAFE – Security Action for Europe, instrumentul UE care acordă împrumuturi pentru finanțarea investițiilor în sectorul de apărare al statelor membre.

MApN indică faptul că România are 22 de inițiative SAFE programate. Din acestea, 14 au fost deja ratificate, iar cele 8 rămase, desfășurate în parteneriat cu alte țări, vor fi oficializate în această perioadă a anului.

Enumerarea celor 22 de proiecte:

• MANPAD – sistem de rachete antiaeriene portabile, cu rază foarte scurtă, lansat de un singur militar de pe umăr.
• Sisteme mini-UAS, clasa I – drone mici, de nivel tactic, din categoria cea mai uşoară a clasificării NATO.
• Platforme de transport multifuncţionale, pe roţi – vehicule logistice pentru transportul trupelor şi materialelor.
• Sistem de armament individual tip NATO – arme de infanterie aliniate la standardele NATO.
• Maşină de luptă a infanteriei, pe şenile (MLI) – blindat destinat transportului şi sprijinului de foc pentru infanterie.
• Sistem de simulare reală integrat – echipament pentru antrenament care recreează, în condiţii controlate, scenarii de luptă apropiate de realitate.
• SkyRanger – sistem mobil de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acţiune (VSHORAD), cu capabilităţi de contracarare a dronelor (C-UAS), montat pe un vehicul blindat.
• SkyNex – sistem artileristic de apărare aeriană cu bază la sol, mobil, capabil să contracareze drone (C-UAS), dar şi rachete, proiectile de artilerie sau mine de aruncător (C-RAM).
• SBAMD-MR – sistem de rachete sol-aer cu bătaie medie (Medium Range).
• SBAMD-TC – centrul de operaţii tactice şi elementul de comandă şi control al sistemului SBAMD.
• Radar Gap Filler – radar destinat acoperirii zonelor rămase neacoperite între celelalte radare din reţeaua de supraveghere aeriană.
• OPV – navă de patrulare maritimă (Offshore Patrol Vessel).
• NSM – Naval Strike Missile – rachetă antinavă de fabricaţie norvegiană, lansabilă de pe nave sau de pe uscat.
• Millennium Gun, calibru 35 mm – sistem de apărare antiaeriană cu rază foarte apropiată, dotat cu tun automat de 35 mm şi capabil să contracareze drone (C-UAS), precum şi proiectile de artilerie sau rachete (C-RAM).
• Vedete de intervenţie pentru scafandri – ambarcaţiuni rapide destinate scafandrilor militari.
• Sistem de lovire cu muniţii de tip loitering – muniţii inteligente care pot rămâne deasupra unei zone-ţintă înainte de a lovi, cunoscute şi sub denumirea de „drone kamikaze”.
• Elicoptere multi-misiune – aparate capabile să îndeplinească mai multe tipuri de misiuni, inclusiv transport, evacuare medicală şi sprijin de foc.
• Soluţie informatică pentru sistemul integrat C4ISR – sistemul software care conectează comanda, controlul, comunicaţiile, calculatoarele, informaţiile, supravegherea şi recunoaşterea (Command, Control, Communications, Computers, Intelligence, Surveillance and Reconnaissance), reprezentând infrastructura digitală integrată a forţelor armate.
• Lovituri de calibru 35 mm pentru sistemele Oerlikon şi Skyranger, inclusiv AHEAD – muniţie pentru tunurile antiaeriene de 35 mm, inclusiv muniţia AHEAD (Advanced Hit Efficiency And Destruction), programabilă să elibereze în aer, înainte de impact, un nor de proiectile mici şi destinată în special combaterii dronelor şi a altor ţinte mici şi rapide.
• Lovituri de calibru 35 mm prin NSPA, pentru sistemele Oerlikon şi Skyranger – muniţie de acelaşi tip, achiziţionată prin NSPA (NATO Support and Procurement Agency), agenţia NATO prin care statele membre pot cumpăra în comun echipamente şi muniţie.
• Centre de Operaţiuni de Securitate (SOC) şi centre de date mobile – infrastructură IT& C flexibilă, care include centre Security Operations Centers pentru monitorizarea şi protejarea securităţii cibernetice a reţelelor informatice.
• Sisteme de drone produse în colaborare şi destinate Ucrainei – proiect pentru producţia comună de drone, al căror rezultat este destinat sprijinului acordat Ucrainei.

Suma pe care România o primește prin SAFE.

Prin mecanismul SAFE, România primește o sumă totală de 16,68 miliarde de euro, finanțată de Comisia Europeană.

Din acea sumă, aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt returnate către Ministerul Apărării Naţionale.

MApN subliniază că, pentru a valorifica fondurile în mod eficace, este indispensabilă o majorare progresivă a bugetului de apărare, stabilită prin legea bugetului de stat din 2027, pentru intervalul 2027-2030.

Fondurile europene trebuie să fie completate cu fonduri naționale adiționale pentru ca proiectele să poată fi realizate în termen.

Alte programe în stadiul inițial.

În afară de cele 22 proiecte SAFE și de programele care se află deja în execuție, MApN planifică inițierea unor noi programe de înzestrare pe care le consideră prioritare.

Printre acestea se găsesc:

• sisteme autonome subacvatice sau de suprafaţă pentru Forţele Navale, respectiv nave sau submersibile fără echipaj uman la bord, destinate misiunilor de recunoaştere sau luptă;
• sisteme navale pentru protecţia porturilor;
• vedete rapide;
• un sistem radar pasiv pentru supravegherea spaţiului aerian;
• un sistem pasiv de senzori pentru supravegherea spaţiului aerian;
• echipamente de geniu, utilizate pentru construcţii, deminare sau realizarea de baraje;
• un sistem de război electronic destinat bruierii şi interceptării comunicaţiilor şi radarelor adversarului.