Orașul ucrainean Odesa a petrecut multe luni supraviețuind unor lovituri aeriene puternice care terorizează portul, economia, infrastructura și populația civilă. Care este scopul Rusiei? Vor putea locuitorii Odesei să reziste acestui nou val de teroare rusă? Sunt întrebări la care Kyiv Post încearcă să răspundă într-o amplă analiză, după ce a stat de vorbă cu mai mulți locuitori și reprezentanți ai autorităților din oraș.
Odesa reprezintă portul principal al Ucrainei pe Marea Neagră, găzduind un milion de rezidenți și constituind un nod industrial semnificativ, precum și o stațiune balneară. Anual, din acest punct de plecare se exportă cereale și produse metalurgice.
Odesa acționează ca poarta maritimă a Ucrainei. În oraș și în împrejurimile sale se găsesc trei porturi majore care oferă rute esențiale pentru exporturile ucrainene, generând locuri de muncă în întreaga țară și un flux de valută străină, conform Kyiv Post.
Citește șiArmata SUA ar putea lansa „mama tuturor bombelor” în eventuale atacuri viitoare asupra Iranului
Prima zi a operațiunii de amploare, Odesa s-a transformat în una dintre principalele ținte ale Rusiei. Armata rusă a încercat să ajungă la orașul Odesa pe traseu terestru, însă a fost blocată în apropiere de Mykolaiv, un centru urban semnificativ situat la 150 km spre nord-est.
Au recurs ulterior la o blocadă maritimă a orașului. În ciuda acestui fapt, după scufundarea crucișătorului Moskva și eliberarea Insulei Șerpilor – un punct strategic în Marea Neagră – comerțul pe mare a fost readmis.
Rusia a reluat atacurile asupra orașului și a portului în 2026, ca parte a eforturilor sale de a submina complet sectorul comercial al Ucrainei.
„Diferența este că în orice moment poate apărea o rachetă”
Vladîslav Prîhodko, pompier, se ocupă în mod regulat cu consecințele atacurilor rusești asupra infrastructurii civile din Odesa. El afirmă că situația actuală diferă semnificativ de activitatea sa în perioada „de pace”.
„Diferența este că în orice moment poate apărea o rachetă sau o dronă Shahed, reprezentând o amenințare la adresa vieții noastre și a vieții civililor. Diferența este că, în timpuri normale, avem pur și simplu o procedură stabilită pentru stingerea unui incendiu. Însă în timpul bombardamentelor trebuie să reacționăm foarte rapid și totul este mereu diferit. A fost o lovitură lângă piața radio, au fost mai multe lovituri acolo, a fost lovit un cămin, am urcat în «nacelă» pentru a stinge incendiul din clădire și am primit o alertă de atac aerian că au fost lansate alte rachete, așa că ne-am îndepărtat de clădire cât mai repede posibil”, povestește Prîhodko.
Rușii folosesc tot ce au în arsenal – drone kamikaze, bombe aeriene ghidate KAB, rachete. Atacurile au loc în fiecare zi. Uneori există zile în care numărul orelor petrecute sub alertă de atac aerian îl depășește pe cel al orelor fără alertă, cu zeci de ținte îndreptându-se spre Odesa.
Forțele ruse atacă, în mod frecvent, în mod haotic, impactând orice element care le iese în cale, inclusiv centre comerciale și clădiri rezidențiale.
„Cel mai greu lucru este situația morală… psihologică. Când ești la un incendiu sau cureți dărâmăturile, nu te gândești dacă mai ai putere sau altceva – pur și simplu lucrezi. Cel mai greu este că oamenii așteaptă să ajungi la rudele lor. Oamenii așteaptă și speră că totul va fi bine cu cei dragi ai lor”, spune Prîhodko.
mai mult de 300 de nave au suferit daune sau au fost anihilate.
Denîs Voronin, superiorul lui Vladîslav Prîhodko, afirmă că activitatea continuă fără întrerupere, peste noapte și peste zi. Deși unii se simt epuizați, niciunul nu dorește să se oprească sau să renunțe.
„De ce face inamicul asta? Este greu de înțeles. Au loc atacuri repetate. Un atac lovește o zonă rezidențială sau de infrastructură, noi mergem acolo, iar apoi are loc o altă lovitură în același loc, pentru a-i răni pe salvatori, pompieri, medici, cei care vin să ajute. Băieții au ture de 24 de ore. Programul meu este puțin diferit, deoarece sunt adjunctul șefului de subunitate. Merg cu ei la toate incendiile majore și la toate atacurile. Ne este greu, dar lucrăm ca un singur mecanism”, spune Voronin.
Rușii își concentrează atacurile asupra portului. În urma acestor bombardamente, fluxul maritim a suferit întreruperi majore, peste 300 de nave au suferit avarii sau au fost distruse, iar un număr semnificativ de marinari au suferit răni, dintre ei unii au pierdut viața, potrivit Dmîtro Barînov, președintele Asociației Porturilor din Ucraina.
„În acest timp, peste 300 de nave au fost avariate sau distruse complet ori parțial. Și, așa cum am spus deja, ei au intensificat acest tip de vânătoare. Pot folosi acest cuvânt: vânează nave civile care arborează pavilioane străine și au echipaje internaționale, cetățeni din diferite țări”, spune Barînov.
El susține că această situație nu se limitează la Ucraina, ci reprezintă o problemă la nivel mondial.
În 2022, în momentul unei blocaje totale, prețul grâului la Bursa din New York a crescut imediat cu 25%. În prezent, Ucraina nu mai este prezentă pe piața agricolă, iar Rusia, care în 2022 încă realizase tranzacții, nu mai face parte din aceasta. Prin urmare, o treime din producția și consumul global de grâu este blocată. Această cantitate era destinată unor regiuni precum Turcia, Africa de Nord, Tunisia, Algeria, Maroc, Egipt și Orientul Mijlociu, iar acest eveniment ar putea avea un impact negativ asupra economiei mondiale.
„Nu este vorba doar despre produse agricole, ci și despre minereu de fier. Suntem un producător și un exportator major de astfel de mărfuri.”
O navă plină cu cereale este echivalentă cu 5.000 de camioane.
Se pune în discuție posibilitatea de a canaliza exporturile către alte porturi până când se garantează o protecție solidă pentru Odesa. S-au analizat alternative precum exportul prin porturile de pe Dunăre sau transportul cerealelor ucrainene pe cale ferată sau rutieră. Totuși, Barînov exprimă scepticism, susținând că dimensiunea capacității porturilor este atât de vastă încât este dificil să se înlocuiască prin alte modalități.
„Vă voi da un exemplu foarte simplu. O singură navă, chiar și una nu foarte mare, are 100.000 de tone. Adică de tip Capesize. Sau ceva între Panamax și Capesize. Așadar, o putem încărca în trei zile. Apoi nava pleacă spre destinație. Dacă calculați în ceea ce privește camioanele, asta înseamnă 5.000 de camioane. Vă puteți imagina? Înseamnă 5.000 de șoferi, 5.000 de seturi de documente și 5.000 de proceduri de trecere a frontierei. Dacă calculăm în ceea ce privește navele mai mici care pot ajunge în regiunea Dunării prin Canalul Sulina, unde pescajul este limitat la 7,2 metri, asta costă bani. Din nou, asta înseamnă 20 sau 30 de nave, 20 sau 30 de proceduri de pilotaj. România a devenit membru al Spațiului Schengen, astfel că procedurile lor au devenit mai complicate și durează mai mult”, spune Barînov.
„Este pur și simplu genocid”
Pentru un grup de locuitori, starea actuală este alarmantă, iar aceștia fac eforturi pentru a părăsi zona, a declarat istoricul local și activistul Vladîslav Balînskîi.
El consideră că atacurile reprezintă o componentă a unei strategii ce își propune să afecteze nu numai sectorul economic, ci și comunitatea ucraineană din Odesa într-un mod mai amplu.
„Călătoresc mult și pot spune asta nu doar despre Odesa, ci și despre Maiakî, la granița cu Moldova. Văd că, după bombardamente pe scară largă, fluxul de mașini care părăsesc Odesa crește. Oamenii sunt încă speriați de acest lucru. În ceea ce privește atacurile asupra portului, este clar o încercare a Rusiei de a opri exporturile de cereale. Dar în ceea ce privește bombardarea centrului istoric al orașului, nu înțeleg. Însă dacă pornim de la logica pe care am văzut-o în ultimii 12 ani, atunci acesta este pur și simplu genocid, o încercare de a distruge Ucraina în cadrul granițelor sale, de a intimida și de a alunga oamenii astfel încât aici să rămână un pustiu. Ucrainenii ca atare nu îi sunt necesari, iar se pare că oamenii din Odesa au înțeles acest lucru”, spune Balînskîi.
În ciuda situației, o mare parte a populației rămâne în oraș. Toată viața socială a Odesei funcționează în continuare, la fel ca sistemul de transport în comun, restaurantele, barurile și majoritatea sectorului industrial, printre care se numără și Opera din Odesa.
Populația persistă în a vizita teatrul și a conduce turiștii spre plajă, chiar și în septembrie.
Odesa nu se pregătește să cedeze, deși atacurile rusești generează victime și daune, în timp ce Ucraina investighează metode pentru a facilita transportul maritim, adaugă Kyiv Post.
Ce măsuri ar putea fi propuse? Poate un acord de încetare a focului care să includă suspendarea atacurilor asupra porturilor, sau sancțiuni stricte impuse de SUA și Europa asupra Rusia, pentru a o determina să încheie acest război fără sfârșit, subliniază publicația ucraineană.
COMENTARII / 0