Platforma WorkinRomania.gov.ro s-a readmis în activitate după aproape două luni în care numeroase proceduri de angajare a muncitorilor din afara Uniunii Europene au rămas blocate. Angajatorii pot relua formalitățile de recrutare a noilor persoane, iar lucrătorii deja prezenți în România își pot normaliza situația, prelungi dreptul de ședere sau iniția procedurile pentru schimbarea angajatorului.
Potrivit Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, blocarea platformei a afectat sute de firme din sectoarele construcțiilor, HoReCa, producției și serviciilor. În consecință, companiile nu au putut continua anumite etape ale recrutării, iar un segment de lucrători străini s-a găsit în situația în care documentele lor necesare pentru a munci legal au expirat.
În același timp, statul nu a mai perceput taxele legate de salarii pentru contractele ce nu au putut fi încheiate.
„În zona economică vorbim de impozite neîncasate la bugetul de stat pentru salariile pentru care nu s-au mai încheiat contracte de muncă”, a declarat Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Reactivarea platformei facilitează obținerea datelor referitoare la lucrătorii deja prezenți în România. PIFM afirmă că prioritatea principală constă în soluționarea cazurilor în care indivizii ar putea încălca termenele legale, fără ca întârzierea să fie atribuită acestora.
„Principalul obiectiv acum este să se creeze cadrul pentru acești cetățeni străini să reintre în legalitate sau să poată să-și prelungească permisele de ședere la timp”
, a precizat Romulus Badea.
În România activează aproape 200.000 de persoane provenind din afara Uniunii Europene. În anul 2026, Guvernul a fixat un contingent de 90.000 de lucrători noi, iar până la sfârșitul anului se pot aduce încă aproximativ 10.000.
Ce motiv a dus la blocarea platformei Work in Romania?
Mai multe caracteristici ale platformei au fost suspendate în septembrie, subsequent to Curtea de Apel București care a suspendat implementarea Ordinului Ministerului Muncii nr. 1073/2026, care a aprobat lista de ocupații deficitare.
La 10 septembrie, instanța a emis hotărârea, în cadrul unui dosar deschis de Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă împotriva Ministerului Muncii. Suspendarea rămâne valabilă până la pronunțarea instanței de fond.
Conform hotărârii, platforma a suspendat procedurile de înregistrare și autorizare a angajatorilor, precum și cele de depunere a cererilor unice pentru vizele de lungă ședere de tip D/AM2.
Blocajul nu a influențat exclusiv înscrierea de noi candidați. Pe platformă se desfășoară și demersurile de prelungire a dreptului de ședere în scop de muncă, precum și cele de schimbare a angajatorului.
permisului unic sau Cărții albastre UE – dacă contractul de muncă unui cetățean străin se încheie anterioară expirării acestuia, dreptul de rezidență poate continua să fie valabil până la încheierea perioadei pentru care a fost acordat, însă nu mai mult de 90 de zile de la înregistrarea încetării contractului, în cazul în care persoana nu primește indemnizație de șomaj. În această perio
Întârzierile administrative au creat astfel riscul ca unele persoane aflate deja în România să nu își poată reglementa situația în termen.
OUG 32/2026 a lansat platforma, modificând modul de recrutare al cetățenilor din țări terțe și mutând formalitățile într-un sistem electronic gestionat de infrastructura Ministerului Afacerilor Interne.
Setul de ocupații cu deficit va fi extins.
În urma discuțiilor dintre PIFM și Ministerul Muncii a fost agreată o soluție care presupune emiterea a două ordine de ministru. Primul va modifica metodologia prin care este stabilită lista ocupațiilor deficitare, iar al doilea va introduce o listă extinsă.
Se preconizează o majorare a ocupărilor, de la 289 la aproape 400 poziții. În prezent, lista include, printre cele enumerate, lucrători în construcții, șoferi, sudori, angajați în HoReCa, curieri, personal de curățenie și manipulatori de mărfuri.
O altă schimbare se referă la modul în care se pot înscrie noi ocupații în listă. Conform PIFM, termenul ar trebui să fie scurtat la zece zile de la depunerea cererii.
„Extinderea listei meseriilor deficitare le oferă mai multe opțiuni și le acordă libertatea necesară pentru a aduce resursa umană de care economia românească are atâta nevoie. Am semnalat deschis această problemă, iar Ministerul Muncii a reacționat prompt, simplificând procedura. Vorbim despre un proces mai puțin birocratic și considerabil mai rapid”, a afirmat Romulus Badea.
Patronatul susține, totuși, că soluția adresează doar o secțiune a problemelor. Organizația solicită ca în Parlament să se modifice OUG 32/2026, incluzând dispozițiile ce reglementează responsabilitatea angajatorilor și a agențiilor pentru acțiunile unor terți, precum și revizuirea normelor tranzitorii.
Organizația PIFM cere ca ocupațiile din Grupa Majoră 2 să fie adăugate la lista extinsă.
„Am demonstrat că dialogul poate debloca situații critice, dar nu ne oprim aici. Considerăm că acesta este un succes parțial. Mergem mai departe în Parlament pentru că ne dorim o lege corectă și coerentă. Trebuie revizuită de urgență răspunderea disproporționată pentru faptele terților și ajustate normele tranzitorii din OUG 32, astfel încât să garantăm principii de drept sănătoase și o aplicare practică fără sincope”, a adăugat președintele PIFM.
COMENTARII / 0