Franța suspendă folosirea grenadelor paralizante împotriva liceenilor, după rănirea gravă a unui adolescent de 15 ani în timpul unei confruntări cu forțele antirevoltă. Decizia vine pe fondul unui val de proteste care durează de peste două săptămâni și care a dus la închiderea a peste 500 de școli.
Grupuri de apărare a drepturilor omului, liceeni, studenți și membri ai opoziției politică au reproșat poliției franceze aplicarea unei forțe excesive în cadrul valului de manifestații, care a durat mai mult de două săptămâni, evidențiind nemulțumirea profundă a cetățenilor în contextul alegerilor din anul următor, Agerpres.
Ministrul de interne Laurent Nunez a spus că a ordonat suspendarea utilizării grenadelor paralizante până la clarificarea celor petrecute luni la Lens, în nordul ţării. Potrivit lui Nunez, există o „puternică probabilitate” ca o grenadă paralizantă neletală să fi cauzat pierderea mâinii adolescentului.
Citește șiVideo Atac sângeros într-o școală din Polonia: cel puțin șapte răniți. Agresorul este un elev de 19 ani
„Suspend folosirea lor împotriva mişcării liceenilor până când se va face lumină asupra a ceea ce s-a întâmplat în acest caz”.
Ministrul a declarat că, până la clarificarea situației, se va opri utilizarea acestora. În total, 18 anchete au fost trimise către Inspectoratul de poliție. Liceenii susțin că infrastructura este deteriorată, există un deficit de cadre didactice, programele școlare sunt supraîncărcate și, în general, educația suferă subfinanțare.
Ei atribuie condiţiilor de învăţare deficiente un rol major în declinul performanţelor obţinute de Franţa la testele PISA ale OCDE, iar conform clasamentelor, aceste rezultate au scăzut într-un ritm mai rapid decât media OCDE încă din 2015.
Conform raportului, elevii francezi de 15 ani, în primul an de liceu, au obținut în 2025 un scor inferior cu 43 de puncte față de valorile din urmăle zece ani, cea mai mare scădere observată în rândul statelor OCDE. În plus, aceștia au înregistrat cea mai semnificativă scădere a rezultatelor la matematică.
Miercuri, protestele nu au adus semne de calm, iar peste 500 de școli au fost închise pentru o zi, în timp ce manifestațiile s-au extins pe tot teritoriul național. Sindicatele au solicitat o nouă zi de marșuri de protest joi.
Prim-ministrul Sebastien Lecornu a recunoscut că cererile elevilor din Franța sunt „legitime”, însă a calificat aceste perturbări ca fiind cele mai violente manifestări ale liceenilor în ultimele decenii.
Partidele din extremă-dreapta și din extremă-stângă se prezintă ca principalele competitori în cursa pentru succesiunea lui Emmanuel Macron, la doar șase luni de la alegeri.
În încercarea de a menține datoria publică sub control, în timp ce creșterea economică slabă persistă, guvernul se confruntă cu resurse financiare restrânse, limitând capacitatea de a satisface nemulțumirile elevilor privind deficitul de personal, lipsa investițiilor în clădirile școlare învechite și disparitățile dintre regiuni.
În semn că protestele din Franţa ar putea se răspândi în alte state europene, unde bugetele sunt sub presiune în timp ce autoritățile încearcă să facă față crizelor consecutive ale creșterii costului vieții și energiei
În orașul belgian Liege, aflat în regiunea francofonă Valonia din sudul țării, cel puțin 107 persoane au fost arestate în legătură cu protestele elevilor din această lună, a informat agenția de știri Belga. Cadre didactice se află, de asemenea, în grevă.
În Portugalia, FENPROF, principalul sindicat al profesorilor, a inițiat, în septembrie, o grevă fără termen limită, protestând împotriva orelor suplimentare, și a refuzat să efectueze muncă neplătită care depășește 35 de ore pe săptămână, conform legii.
„Cauzele profunde ale protestelor (din Franţa) reflectă probleme familiare profesorilor şi elevilor din alte ţări: deteriorarea condiţiilor din şcoli, deficitul de cadre didactice, volumul excesiv de muncă şi inegalităţile tot mai mari în ce priveşte accesul la educaţie”, a subliniat FENPROF într-un comunicat.
În Spania, sindicatele profesoriile fac proteste împotriva condițiilor din instituțiile de învățământ public. În Madrid, cadrele didactice intenționează o oprire a activității pe 14 octombrie, pentru a susține cereri precum diminuarea numărului de ore de predare, dimensiuni mai mici ale claselor și salarii superioare.
COMENTARII / 0