Politicianul naţionalist sârb bosniac Milorad Dodik a anunţat victoria partidului său la alegerile din Bosnia de duminică, marcate de presiuni economice, de perspectiva aderării acestei ţări balcanice la Uniunea Europeană şi de tensiunile etnice care au divizat ţara încă de la războiul brutal din perioada 1992-1995, relatează AP, preluat de News.ro.
Politicianul Dodik se distinge printr-o susținere evidentă a pro-Rusia, iar, deși nu a fost inclus pe buletinele de vot, a preluat controlul asupra campaniei electorale, intensificând tensiunile prin discurs separatist, ceea ce a generat îngrijorări legate de o posibilă nouă instabilitate în Bosnia.
Fostul președinte al entității cu majoritatea sârbă, Republika Srpska, Milorad Dodik, a fost interzis să ocupe poziții în sectorul public, după ce a fost condamnat în anul precedent pentru nerespectarea hotărârilor trimisului internațional care monitoriza acordul de pace din 1995, care a încheiat conflictul.
Citește șiLiberalii decid sâmbătă cum se vor poziţiona faţă de Guvernul Niculescu. Părerile sunt împărţite în PNL
După ce s-au contabilizat aproape 90% din voturi, partenerul lui Dodik, Zeljka Cvijanovic, reprezentând Alianţa Social-Democraţilor Independenţi (de dreapta), a obținut 55% din totalul voturilor, asigurându‑se astfel un loc în președinția tripartită a țării, depășind adversarul său cel mai apropiat cu aproximativ 30 de puncte procentuale.
În cadrul unei conferinţe de presă duminică seara, Dodik a declarat că partidul său naţionalist va deţine, de asemenea, o „majoritate covârşitoare” în Adunarea Republicii Srpska şi a atribuit victoria electorală „magnificei victorii” a preşedintelui american Donald Trump din 2024, precum şi sprijinului preşedintelui rus Vladimir Putin.
„Nimeni nu ar trebui să ne ceară să ne schimbăm politica”, a spus Dodik. „Nu vom renunţa, ci vom continua pentru poporul nostru… Nu-mi vine să cred că am obţinut un astfel de succes.”
alegerile au înregistrat o participare redusă la vot
În total, aproximativ 3,4 milioane de alegători aveau posibilitatea de a vota pentru cei trei membri ai președinției multietnice a țării, pentru deputații din parlamentul național și pentru liderii instituțiilor din cele două entități: Federația Bosniei-Herțegovina, în care majoritatea este musulmană, și Republica Srpska, dominată de etnici sârbi.
În ziua de duminică, după ce s-au contabilizat peste 94% din voturi, Darijana Filipovic, membră a Uniunii Democratice Croate din Bosnia și Herțegovina, orientată spre naționalism, se afla cu un avantaj confortabil la competiția pentru locul croat din președinție, în timp ce Denis Becirovic, reprezentant bosniac al președinției și al Partidului Social-Democrat, l-a depășit pe cel mai apropiat rival, Bakir Izetbegovic, cu sub trei puncte procentuale.
Filipovic și Becirovic au anunțat câștigul lor în alegerile din duminică seară, înainte ca totalul voturilor să fie verificat.
Comisia Electorală Centrală a Bosniei a raportat că în total au fost exprimate 1.432.269 de voturi, ceea ce corespunde unei participări de 42%, fiind cu aproximativ 8% mai mică decât în alegerile din Bosnia din 2022.
În Bosnia există o structură complexă de instituții de stat, stabilită după un tratat de pace negociat de US în 1995, cu scopul de a gestiona diferențele etnice dintre bosniacii musulmani, sârbii ortodocși și croații catolici, care au declanșat conflictul armat.
În ciuda acestor aspecte, Dodik a continuat să pună la încercare aceste granițe, confruntând în mod direct guvernul național al Bosniei din Sarajevo și adoptând acțiuni menite să facă Republica Srpska independentă de țară.
În seara vineri, la cel mai recent miting electoral al partidului său, desfășurat în Banja Luka, capitala administrativă a Republicii Srpska, Dodik a spus susținătorilor că Bosnia
„este moartă”
.
În cadrul unui miting, Milorad Dodik a afirmat:
„Este o ţară imposibilă. Nu are niciun sens”
și printre participanți se număra și Igor Khalabukov, ambasadorul Rusiei.
Aceste separații politice și etnice, în care bosniacii, sârbii și croații din țară aleg în principal pe baza identității etnice, au împiedicat avansul Bosniei spre aderarea la UE, în ciuda inițiativelor blocului de a stimula cooperarea liderilor fragmentați ai statului pentru implementarea reformelor.
Analistul Dragan Bursac a susținut că, deși Milorad Dodik nu a apărat pe buletinele electorale pentru prima dată în aproape 30 de ani,
„este încă la conducere. Este peste tot”
„Este evident că aceste măsuri de a-l exclude din viaţa politică nu funcţionează, iar el se foloseşte de ele”, a spus Bursac.
Votul s-a desfășurat în contextul prezenței tensiunilor etnice latente.
Bosnia se află printre cele mai sărace state europene și încă se luptă să se refacă după războiul care a izbucnit în 1992, când a proclamat independența față de ex‑Iugoslavia, condusă de sârbi. Sârbi etnici au luat
Rănile războiului din Bosnia au fost recent reîmprospătate printr-un tribut public acordat în Serbia și de către sârbi bosniaci comandantului militar din perioada conflictului, Ratko Mladić, care a decedat la sfârșitul lunii august în timp ce îndeplinea o pedeapsă pe viață pentru genocid și alte crime de război.
Mladić este privit ca un erou de către Sârbii din Bosnia, deși a fost condamnat de un tribunal ONU pentru uciderea a peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani în Srebrenica în 1995 și pentru alte atrocități.
Implementarea măsurilor de protecție electronică în procesul alegeri
Bosnia a folosit, pentru prima dată, identificarea electronică a alegătorilor și scanere de buletine de vot în cadrul alegerilor de duminică, pentru a evita neregulile și manipularea organizată a voturilor, care anterior au ridicat îndoieli privind corectitudinea alegerilor.
Duminică dimineaţă, jurnaliştii de la Associated Press au relatat că au observat mai multe secţii de votare unde votarea nu a putut începe la timp din cauza dificultăţilor legate de noua tehnologie digitală. Comisia electorală din Bosnia a anunţat duminică seara că unele secţii de votare care au înregistrat întreruperi mai devreme în cursul zilei vor avea permisiunea să rămână deschise după ora limită de 19:00.
În ziua de duminică, un grup de votanți din Banja Luka a semnalat temeri legate de posibila confuzie pe care ar putea-o provoca noile tehnologii digitale printre alegătorii mai în vârstă. Într-un comunicat emis de Ministerul de Interne al Republicii Srpska, s-a menționat că, dintre cele 1.957 de secții de votare din întregul teritoriu, întârzieri au fost constată la 201 dintre ele.
COMENTARII / 0