SUA încearcă să mobilizeze aliații săi din NATO într-o campanie de desfiinţare sistematică a Curții Penale Internaționale, intensificând deja tensiunile transatlantice. Într-o întâlnire închisă cu 32 de ambasadori ai NATO, desfășurată la Bruxelles la mijlocul lunii iulie, trimisul american Matthew Whitaker a cerut țărilor membre ajutorul pentru dizolvarea acestui organism internațional și i-a încurajat să se retragă din Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, potrivit declarațiilor a trei diplomați NATO anonimi, conform News.ro.
Whitaker a încheiat discursul său, afirmând:
„Vom urmări cu atenţie cine este de partea Americii”
Citește șiTrump: Rusia și China nu ajută Iranul, ar avea prea multe pierdut
, iar cei trei diplomaţi au comunicat acest lucru.
Presiunea pusă asupra aliaților pentru a părăsi Curtea – motivată de temerile SUA că proprii lor oficiali ar putea fi supuși urmării penale pentru crime de război – reprezintă o componentă a unei campanii mai largi a administrației Trump împotriva instituțiilor și normelor internaționale considerate a restrânge libertatea de acțiune a Statelor Unite. Casa Albă a adoptat măsuri pentru a se retrage din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, a ieșit din Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a întrerupt participarea SUA la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și a exercitat presiuni asupra companiilor pentru a boicota summitul spațial de această săptămână din Paris, în același timp lansând o serie de războaie comerciale.
Whitaker a menționat, în același timp, că misiunea SUA a trimis un document delegaţiilor din cadrul NATO, în care le-a adnotat:
„Statele Unite vor demonta sistematic capacităţile CPI (…) vă solicităm ferm să luaţi imediat măsuri pentru a vă retrage”
Conform detaliilor din documentul partajat cu POLITICO.
SUA a exercitat presiune asupra partenerilor săi din NATO, cerând ca aceștia să „examineze amenințarea” pe care o reprezintă CPI pentru țările lor, să „condamne public” „depăşirea atribuţiilor” acestei instanțe și să „înceteze imediat” orice sprijin material oferit Curții.
„Să punem capăt odată pentru totdeauna acestei farse a CPI”, este îndemnul din document.
Deși NATO nu a semnat Statutul curții, fiecare membru al alianței, cu excepția Turcia și a Statelor Unite, se află în cadrul CPI.
În această vară, secretarul de stat al Statelor Unite Marco Rubio a inițiat campania împotriva CPI, susținând că Curtea încalcă suveranitatea Statelor Unite.
„CPI şi susţinătorii săi duc un război împotriva ţării noastre, nu cu gloanţe sau rachete, ci cu legi, tratate şi forţa aşa-numitului drept internaţional”, a declarat Rubio pe 13 iulie. „Dacă ei cred că ne pot priva de suveranitatea noastră, le vom arăta adevăratul sens al hotărârii americane”, a spus Rubio.
Curtea a fost creată în 2002 cu scopul de a sancționa persoanele acuzate de cele mai grave infracțiuni internaționale, printre care genocidul și crimele de război.
CPI a anchetat ultima dată acuzaţiile împotriva unor oficiali americani în 2020, când a deschis o anchetă privind presupuse crime de război comise de soldaţi americani în Afganistan – înainte de a-i reduce prioritatea în anul următor. Însă, de atunci, a fost supusă unor solicitări de a investiga atacurile americane legate de traficul de droguri asupra unor ambarcaţiuni din Caraibe.
Campania se desfășoară într-o perioadă critică pentru NATO. Alianța se confruntă cu tensiuni semnificative, deoarece numeroase state europene au respins să participe la conflictul american împotriva Iranului, declanșând nemulțumirea președintelui Donald Trump.
În primele luni ale anului, Washington a pus alianța în stare de criză prin amenințările lui Trump de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, care este membru al NATO.
Alianţa a reușit să atenueze în mare măsură aceste disparități în cadrul întâlnirii anuale a liderilor din Ankara, în iulie, însă în câteva zile au înflorit noi tensiuni, însoțite de solicitarea de a se retrage din CPI.
Comentariile au fost „destul de şocante”, a spus unul dintre diplomaţii NATO. A fost „dezamăgitor”, a adăugat al doilea diplomat.
Ca răspuns la remarca lui Whitaker, care a fost adusă în discuţie ca un punct secundar pe ordinea de zi a unei reuniuni altfel obişnuite, Franţa şi Ţările de Jos au apărat CPI şi şi-au exprimat opoziţia faţă de această măsură, au spus diplomaţii.
SUA la NATO nu a oferit răspuns la cererea de observații. Delegatul francez a evitat să comenteze, însă a accentuat
„sprijinul neclintit al Franţei pentru CPI”
. Delegatul olandez a menționat declarațiile ministrului de externe, Tom Berendsen, care a susținut că Ţările de Jos susțin
„pe deplin” CPI
.
Diplomații din Statele Unite au discutat această problemă și în întâlniri bilaterale cu statele europene, potrivit a două dintre reprezentanți. Departamentul de Stat al SUA a declarat că va intensifica monitorizarea țărilor care nu vor să recunoască autoritatea falsă a CPI, în timp ce se bazează pe sprijinul american.
„o supraveghere sporită a naţiunilor care refuză să respingă falsa autoritate a CPI, în timp ce se bazează pe asistenţa SUA”
Luna precedentă, Washingtonul a impus sancțiuni asupra unor oficiali înalți ai Curții, printre ei președinta CPI, Tomoko Akane.
Un purtător de cuvânt al CPI a declarat: „Curtea rămâne concentrată pe îndeplinirea mandatului său în mod imparţial, independent şi în conformitate cu Statutul de la Roma, în numele victimelor şi în interesul justiţiei. În faţa încercărilor de a-i zădărnici activitatea, CPI rămâne fermă şi rezistentă”.
Campania se desfășoară pe fundalul unui inițiativă americană, denumită NATO 3.0, care urmărește să oblige Europa și Canada să preia un rol mai activ în apărarea lor, în același timp recalibrarea contribuției istorice disproporționate a Washingtonului la capacitățile și cheltuielile alianței.
În luna trecută, un sondaj a fost trimis țărilor NATO, solicitându-le să explice opiniile privind politica externă a SUA, inclusiv în Orientul Mijlociu. Mulți au considerat această acțiune ca o încercare de a-i forța să se alinieze la interesele americane, în schimbul protecției oferite de SUA.
Washington nu a urmărit să forțeze aliații să se conformeze cererii sale privind CPI, deoarece subiectul a fost menționat doar ca un element secundar într-o dezbatere mai largă, au declarat cei doi diplomaţi NATO. Aceștia au subliniat, totuși, că tratamentul acestei chestiuni în cadrul NATO este mult mai sensibil decât în alte situații diplomatice, dat fiind că SUA ocupă poziția de lider de facto al alianței.
COMENTARII / 0