Portugalia depășește Grecia: cea mai îndatorată țară din zona euro în 2026

Italia urmează să depășească Grecia ca țară cu cea mai mare datorie publică în zona euro până la sfârșitul acestui an, potrivit unor surse anonime care au discutat cu Reuters.
Datoria publică a Greciei este prognozată să scadă la aproximativ 137% din PIB în acest an, în scădere de la 145% anul trecut, au declarat sursele.
În schimb, datoria publică a Italiei, raportată la PIB, este așteptată să crească de la 137,1% în 2025 la 138,6% în 2026, așa cum se arată în planul bugetar pe mai mulți ani (DFP) publicat recent de către Trezorerie.

Italia urmează să ocupe poziția de țară cu cea mai ridicată datorie publică în zona euro până în anul 2026. Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a informat că raportul datoriei publice italiene la PIB este prognozat să crească la 138,6% în anul curent, comparativ cu 137,1% în 2025, pentru a rămâne relativ constant la 138,5% în 2027, înainte de a descrește la 137,9% în 2028 și 136,3% în 2029.
În perioada 2020-2025, Grecia a înregistrat o scădere a datoriei publice cu peste 45 de puncte procentuale, ajungând la 145% din PIB, în timp ce Italia a reușit să-și reducă datoria cu aproximativ 17 puncte procentuale.
La finalul anului 2025, cele mai mici ponderi ale datoriei guvernamentale raportate la PIB au fost înregistrate în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%), Irlanda (32,9%), Suedia (35,1%) și Lituania (39,5%).

Nu există declarații directe care să necesite păstrarea textuală.

Citește șiMinisterul Finanțelor: Statul a încasat cu 750 de milioane de lei mai puțin decât estimase din taxele pe jocurile de noroc

12 țări membre UE au raportat ponderi ale datoriei guvernamentale superioare 60%, cele mai mari fiind în Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%).
Conform datelor Eurostat, raportul datoriei guvernamentale la PIB în zona euro a crescut de la 87% la finalul lui 2024 la 87,8% la finalul anului trecut.
Grecia, care se află în proces de redresare după criza suverană a datoriilor, a beneficiat de trei pachete de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 280 de miliarde de euro, și intenționează să achite anticipat împrumuturi de aproximativ șapte miliarde de euro din primul program de sprijin în anul curent.

Cipru solicită urgent crearea unui plan detaliat pentru mecanismul de protecție mutuală al Unii Europene, având în vedere implicațiile activării acestuia de către un stat membru.

Ce se va întâmpla dacă un stat membru decide să o activeze

rămâne o întrebare esențială în acest context.