În prima ocazie, România trece pragul de 50% pentru elevii care nu reușesc să atingă nivelul 2 la Matematică, standardul minim de competență stabilit de OCDE pentru această materie.
Numai 48% dintre elevii din România au obținut cel puțin nivelul 2 în Matematică, comparativ cu media de 65% observată în țările OCDE. Astfel, 52% dintre aceștia se află sub această limită.
Condițiile se dovedește a fi semnificativ inferioare comparativ cu media organizației, iar rezultatele arată că peste jumătate dintre tinerii de 15 ani se confruntă cu probleme atunci când trebuie să aplice matematica în contexte practice destul de simple.
Citește șiSUA speră că acordul privind motorina va „înmuia” poziția Rusiei pe tema negocierilor de pace cu Ucraina. Putin încă vrea Donbasul
În cadrul nivelul 2, elevul trebuie să fie capabil, printre altele, să identifice cum o situație de bază poate fi exprimată numeric, să facă comparații între opțiuni sau să realizeze acțiuni precum conversia unor prețuri într-o altă monedă.
În dezbaterea publică, elevii aflați sub nivelul 2 apar adesea în grupul celor supuși „analfabetism funcțional”. OCDE nu adoptă această denumire ca termen oficial pentru categorie; indicatorul măsoară elevii care nu ating nivelul minim de compet
În jur de jumătate dintre elevi se află sub nivelul minim și în domeniul Citire.
În domeniul Citire, se observă o scădere și mai marcată în raport cu ediția anterioară.
Numărul de elevi români care obțin cel puțin nivelul 2 se ridică la 52%, comparativ cu media OCDE de 69%. Astfel, 48% dintre tinerii evaluați în România nu reușesc să atingă competența minimă la Citire.
În acest cadru, un elev trebuie să fie capabil să identifice conceptul central al unui text de dimensiune medie, să extragă date conform unor criterii clare și să analizeze, la cerere, scopul sau structura textului.
Comparativ cu media OCDE, diferența se ridică la 17 puncte procentuale.
OCDE subliniază că problema devine tot mai gravă, deoarece la nivel global, Citirea a înregistrat cea mai accentuată scădere. În intervalul 2015‑2025, scorurile medii la această competență au scăzut cu 28 de puncte în țările OCDE, iar instituția evidențiază și dificultățile cu care se confruntă elevii: evaluarea informațiilor, conectarea surselor diferite și gândirea critică în raport cu materialele citite.
În cadrul testelor de Științe, aproape jumătate dintre elevii români se situează sub prag.
În România, 54% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2, în timp ce media OECD se situează la 74%. Astfel, 46% dintre elevii români se află sub nivelul minim în domeniul Științelor.
Un student care ajunge la nivelul 2 este capabil, cel puțin, să recunoască explicația corectă a unor fenomene științifice cunoscute și să aplice informațiile disponibile pentru a stabili, în situații simple, dacă o concluzie este susținută de date.
Gapul dintre România și media OCDE se ridică la 20 de puncte procentuale în ceea ce privește elevii care ating nivelul minim de competențe.
România se află într-o situație mai gravă decât în 2022 în ceea ce privește proporția elevilor care se află sub nivelul minim.
Comparând cu PISA 2022, se observă o creștere a proporției elevilor care obțin scoruri sub nivelul 2 în toate cele trei arii.
2022, performanțele România se aflau la:
Comparativ cu 2015, ponderea elevilor aflați sub nivelul 2 a crescut în România cu 12 puncte procentuale la Matematică, nouă puncte la Citire și șapte puncte la Științe.
Foarte puțini elevi români ating niveluri de performanță înaltă.
Deficiența sistemului educațional din România nu se reduce doar la numărul mare de elevi sub pragul minim. De asemenea, țara prezintă o proporție scăzută de studenți care ating cele mai înalte niveluri ale evaluării.
În Matematică, doar 4% dintre elevii români reușesc să atingă nivelurile 5 sau 6, în timp ce media OCDE se ridică la 8%.
În domeniul Științelor, România înregistrează un 2%, în contrast cu 7% la nivelul OCDE.
În domeniul Citire, doar 1% dintre elevii români ating nivelul 5 sau superior, în timp ce în țările OCDE procentul este de 6%.
nivelurile superioare, elevii pot rezolva probleme complexe, pot manipula concepte abstracte, pot distinge informații de opinii și pot aplica cunoștințele în mod independent în situații nefamiliale.
Se observă o diferență enormă între elevii cu avantaje și cei fără.
Rezultatele PISA 2025 evidențiază încă o dată una dintre deficiențele structurale ale sistemului educațional român: impactul semnificativ al mediului socio-economic asupra rezultatelor școlare.
În cadrul testelor la Științe, elevii români din sfertul cel mai avantajat socio-economic au obținut un scor superior cu 122 puncte față de colegii din sfertul cel mai dezavantajat.
Mai mult, statutul economic, social și cultural clarifică 22% din diferența performanțelor la Științe din România, aproximativ dublu față de media OCDE, care este de 12%.
OCDE a raportat că, în intervalul 2015-2025, diferența de performanță dintre elevii privilegiați și cei defavorizați a crescut în România. Rezultatele elevilor defavorizați au înregistrat scăderi, în timp ce performanțele celor privilegiați au rămas constante.
57% dintre elevi se află sub nivelul de referință în utilizarea instrumentelor digitale pentru rezolvarea problemelor.
PISA 2025 a introdus, de asemenea, o evaluare specializată pe „Învățării în lumea digitală”, care evaluează abilitatea elevilor de a crea cunoștințe și de a rezolva probleme cu sprijinul instrumentelor computaționale.
În acest sector, standardul de referință reprezintă nivelul 3, în contrast cu nivelul 2 aplicat în Matematică, Citire și Științe. Conform datelor PISA 2025, 57% dintre elevii români se află sub acest prag.
OCDE indică faptul că România obține un scor mediu în rezolvarea computațională a problemelor, situat sub media globală a organizației. Evaluarea include, de asemenea, abilitatea elevilor de a aplica modele și simulări, de a efectua experimente, de a interpreta date și de a folosi instrumente digitale pentru a identifica soluții.
În fiecare săptămână, 4 din 10 elevi români se bazează pe inteligența artificială pentru a învăța.
PISA 2025 furnizează și una dintre cele mai detaliate perspective de până în prezent asupra modului în care adolescenții utilizează inteligența artificială.
În România, 40% dintre elevii de 15 ani afirmă că folosesc chatboți AI cel puțin o dată pe săptămână, în contrast cu 46% la media OCDE.
33% dintre elevi recurg la inteligența artificială pentru a efectua o cercetare preliminară asupra unui subiect, 31% utilizează AI pentru a sintetiza textele pe care trebuie să le citească, iar 33% se bazează pe această tehnologie pentru a redacta texte destinate temelor. Numai 9% afirmă că nu folosește niciodată sau apropiu niciodată chatbot-urile AI în activitățile școlare analizate de PISA.
În datele internaționale se observă, totuși, o legătură complexă dintre utilizarea AI și performanțele obținute. Organizația OCDE evidențiază că studenții care recurg la AI pentru activități precum rezumarea, redactarea sau documentarea tind să obțină performanțe mai scăzute la Științe comparativ cu cei care nu se bazează pe AI în aceste activități. Totuși, OCDE subliniază că legătura observată nu implică neapărat o cauzalitate directă.
Echipamentele electronice le îndepărtează pe 3 din 10 elevi.
În România, 29% dintre elevi afirmă că, în cea mai mare parte sau în totalitatea lecțiilor de Științe, colegii se lasă distrași de utilizarea aparatelor digitale, un procent care se apropie de media OCDE, 28%.
În România, impactul legat de performanță se manifestă cu o intensitate mai mare: elevii care recunosc această distragere în medie obțin scoruri la Științe cu 18 puncte mai mici decât cei care nu menționează problema, după ce s-a ajustat pentru profilul socio-economic.
În același timp, restricțiile privind telefoanele mobile s-au extins semnificativ. În prezent, 49% dintre elevii români se află în instituții în care directorii afirmă că telefoanele mobile nu pot fi folosite în incintă, spre deosebire de doar 22% în anul 2022.
O treime dintre elevi au lipsit cel puțin o zi de la școală înaintea testului
PISA evidențiază, de asemenea, probleme semnificative referitoare la frecvența la ore.
În intervalul de două săptămâni care precede testarea:
33% dintre elevii români au raportat că au fost absenți pentru cel puțin o zi completă de la școală, în timp ce 22% reprezintă media OCDE.
În raport, 39% dintre elevi au ratat cel puțin o oră de curs, în contrast cu 24% la nivelul OCDE.
În plus, 65% dintre respondenți au raportat că s-au întârziat la școală cel puțin o dată, în contrast cu media OCDE de 50%.
Absenteismul raportat este mai scăzut decât în 2022, când 46% dintre elevii români au menționat că au lipsit cel puțin o zi și 60% au raportat că au pierdut cel puțin o oră de curs.
PISA măsoară, în realitate, ce?
PISA – cunoscut sub denumirea de Programme for International Student Assessment – nu e evaluat, în primul rând, cât de bine au reținut elevii materia inclusă în programa școlară.
Evaluarea realizată de OCDE urmărește abilitatea adolescenților de 15 ani de a aplica cunoștințele dobândite în soluționarea problemelor și a scenariilor similare cu cele întâlnite în viața reală. Examinarea evaluează competențele în domeniile Științe, Matematică și Citire
În sfera globală, mai mult de 760.000 de studenți din 91 de națiuni și sisteme economice au efectuat evaluarea, corespundând la aproximativ 33 de milioane de tineri în vârstă de 15 ani. În competiția PISA 2025, Științele au ocupat poziția de domeniu central.
Câți studenți români au luat parte la PISA 2025?
În prealabil la evaluare, Ministerul Educației a comunicat că a ales un grup de 10.362 elevi de 15 ani, provenind din 321 de instituții de învățământ, atât în zone urbane, cât și în cele rurale. În rândul acestora, 1.477
Fișa finală emisă de OCDE indică faptul că 7.725 de elevi din 322 de instituții școlare au participat la test, iar eșantionul corespunde aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani, ceea ce reprezintă 76% din totalul populației românești din acea categorie de vârstă.
România a participat pentru prima dată la evaluarea competențelor în limba engleză. Rezultatele pentru această componentă vor fi făcute publice în 2027.
Marți, rezultatele PISA 2025 au fost dezvăluite la un eveniment organizat de Ministerul Educației și Cercetării și de Institutul de Științe ale Educației, desfășurat în Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București. În cadrul ceremoniei, ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, împreună cu reprezentanți ai ministerului și experți în educație, au participat, iar directorul OCDE pentru Educație și Competențe, Andreas Schleicher, a transmis un mesaj video.
COMENTARII / 0