31-de ani, originar din Teleorman, a fost arestat sâmbătă, 7 noiembrie, pentru o perioadă de 24 de ore, fiind acuzat de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
Bărbatul a încercat să susțină proba scrisă a examenului de admitere la Școala de Agenți de Poliție Vasile Lascăr din Câmpina folosind un sistem electronic de comunicare la distanță.
Măsura privativă de libertate constituie o premieră absolută în rândul concursurilor de profil. Este pentru prima dată când un candidat este preluat de polițiști direct de la ieșirea din sala de examen, condus la audieri și reținut pentru 24 de ore într-un Centru de Reținere și Arestare Preventivă pentru o faptă de acest gen.
Până în prezent, astfel de comportamente ilegale erau considerate abateri de la normativ și se pedepsesc doar pe cale administrativă – prin anularea lucrarei, excluderea din sală și interdicția temporară de a se înscrie la sesiunile viitoare.
Precedentul instituit la Câmpina depășește granițele școlilor Ministerului Afacerilor Interne. Surse apropiate de anchetă au explicat pentru Libertatea că măsura reținerii candidatului care încearcă să fraudeze concursul poate fi aplicată oricărui alt examen național, inclusiv în cazul elevilor care susțin probele de Bacalaureat sau al candidaților la concursurile de admitere la facultate.
Rațiunea juridică rămâne aceeași, potrivit surselor citate. Înainte de finalizarea oficială a testului și de publicarea rezultatelor, temele de examinare sunt considerate informații strict confidențiale, nepermise pentru public. Cineva care folosește camere video, microcăști sau conexiuni de date pentru a transmite în timp real fișa de examină către persoane din exteriorul sălii nu mai face doar o fraudă academică, ci intră în domeniul penal. Astfel de candidați pot fi supuși unui dosar penal
Bărbatul a fost prins în flagrant delict de comisia de examinare în timp ce transmitea în direct conținutul testului grilă. Conform anchetatorilor, acesta avea disimulate pe corp un dispozitiv Wi-Fi mobil, o microcameră video, un emițător și o microcască audio. Cu ajutorul acestui echipament, bărbatul filma foaia cu subiecte și o trimitea în exterior unui complice, de la care primea în timp real rezolvările direct în cască.
În sesiunea de admitere din toamna 2026, competiția a fost extrem de intensă. Aproximativ 2.800 de candidați au ajuns la faza scrisă, dintr-un număr inițial de peste 3.000 înscriși. Pentru a face față volumului mare de participanți, organizatorii au repartizat testarea în mai multe centre de examen din oraș, inclusiv în licee și școli generale civile din Câmpina și în pavilionul propriu al Școlii de Agenți de Poliție.
Bărbatul din Teleorman a fost repartizat să susțină testul în incinta unității MAI. Ceea ce nu a luat însă în calcul a fost tocmai specificul sediului școlii de poliție. În perimetrul unității, conexiunea la rețelele mobile de date și semnalul GSM sunt extrem de slabe, existând zone cu ecranare structurală a semnalului.
Sistemul digital a început să genereze erori de transmitere, iar candidatul nu mai putea să asculte instrucțiunile transmise prin microcască. Stresul din bancă l-a pus în stare de confuz în fața supraveghetorilor.
Bărbatul a manifestat o stare evidentă de neliniște, introducând în mod repetat mâinile în buzunare și aranjând compulsiv hainele în zona în care era instalată cablarea camerei și a emițătorului. Într-un anumit moment, a cerut permisiunea de a merge la toaletă, probabil pentru a-și ajusta microcasca audio în ureche, au precizat sursele consultate de Libertatea.
Comisia de supraveghere a implementat o strategie meticulos planificată. Au permis candidatului să avanseze până la încheierea probei, pentru a asigura o aplicare completă a testului, astfel încât actul de divulgare a informațiilor nepublice să fie efectuat în formă consumată, nu doar ca o simplă tentativă.
În momentul în care a predat lucrarea și a ieșit din sală, polițiștii au acționat imediat, l-au percheziționat și l-au dus la audieri. Candidatul avea o microcameră fixată în nasturele cămășii, au precizat sursele consultate de Libertatea.
Procurorul din Parchetul de lângă Tribunalul Prahova a preluat investigația. În timpul interogărilor, candidatul surprins cu ajutorul tehnologiei în sala de examinare a respins inițial colaborarea cu anchetatorii.
În fața materialelor probatorii, bărbatul a cedat în final și a oferit declarații complete. El a recunoscut că a închiriat întregul dispozitiv electronic de la o
Prietena bărbatului urmează să fie și ea audiată și cercetată pentru complicitate la infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice. Totodată, procurorii extind urmărirea penală și asupra persoanei care a închiriat echipamentul tehnic utilizat la examen, urmând ca și aceasta să fie pusă sub acuzare.
Principala diferență care a transformat incidentul într-un dosar penal cu măsuri preventive constă în regimul juridic al materialelor de concurs. Conținutul examenului este considerat informație nepublică până la finalizarea oficială a probei și la afișarea baremelor de corectare pe paginile oficiale ale instituției organizatoare.
Prin trimiterea fotografiilor către o persoană neautorizată aflată în afara sediului de testare, actul nu mai constituie simpla încercare de a comite fraudă, ci devine o încălcare a securității ce îndeplinește criteriile infracțiunii stipulate în Codul Penal.
În Câmpina a fost stabilit un precedent care modifică și nivelul de risc pentru examenele din sistemul educațional național. Aceeași categorie de echipament, incluzând camere discret ascunse în nasturi, modemuri GSM și căști de dimensiuni milimetrice, se vinde pe scară largă în fiecare sezon estival către elevi care participă la probele de Bacalaureat sau la absolvenți care concurează pentru locuri în Facultățile de Medicină, Drept sau alte instituții de învățământ superior unde se desfășoară examene scrise.
Parchetului din Prahova a prezentat o perspectivă nouă: până în prezent, candidații surprinși cu dispozitive electronice la probele naționale erau supuși exclusiv la excludere și la suspendarea dreptului de reînregistrare pentru două sau trei sesiuni. Acum, se susține că caracterul confidențial al materialelor poate atrage responsabilitatea penală pentru orice adult care distribuie conținutul probei în afara instituției, încheind ideea că fraudă tehnologică rămâne doar o problemă disciplinară simplă.
Același risc penal planează însă și asupra personalului din centrele de examinare. Profesorii supraveghetori, membrii comisiilor sau oricare alte persoane implicate în organizarea evaluărilor care fotografiază sau scurg subiectele înainte de finalizarea oficială a probei sunt pasibili de exact aceleași acuzații de divulgare a informațiilor nepublice.
În România a devenit deja o practică recurentă ca variantele de examen de la Evaluarea Națională sau Bacalaureat să „transpire” în spațiul public și pe rețelele de socializare la scurt timp după desigilarea plicurilor, cu mult înainte ca Ministerul Educației să le publice în mod oficial.
Tradiția de a scoate subiecte dintr-o sală de examen nu mai reprezintă doar o problemă de regulă internă, ci implică răspundere penală pentru orice persoană care difuzează aceste materiale, indiferent dacă este candidat sau membru al comisiei.
Un caz de natură penală asemănător a apărut în Alba în iulie 2026, când procurorii au demascat și dezamorsat o rețea întregă dedicată fraudării examenului de Bacalaureat.
Investigarea a dezvăluit un sistem bine structurat prin care candidații achitau sume considerabile pentru a obține aparate de transmisie audio-video, iar soluțiile erau impuse de forțe externe plătite în mod special pentru acest rol. Dosarul a culminat cu percheziții la domiciliu, confiscări de echipamente electronice și îndrumări către instanță pentru formarea unui grup criminal și pentru complicitate în fraudă.
În contrast cu incidentul din Alba, unde a fost identificată o rețea organizată ce opera pe fonduri, situația de la Câmpina demonstrează că procurorii impun aceeași severitate a Codului Penal și în cazurile de tentative individuale, în care echipamentul este închiriat ocazional și complicul este o persoană apropiată.
La sesiunea de admitere din noiembrie 2026 de la Școala de Agenți de Poliție Vasile Lascăr din Câmpina au intrat în concurs 2.741 de candidați pentru cele 1.495 de locuri comune disponibile. Competiția a impus o ștachetă extrem de ridicată, cea mai mare medie fiind 9,75, în timp ce ultima medie care a asigurat ocuparea unui loc eligibil s-a oprit la 7,10. Aceasta reprezintă cea mai mare ultimă medie de admitere înregistrată la concursurile instituției din ultimii zece ani.
Până acum, pentru a fi considerat admis, un candidat trebuia doar să obțină o medie peste 5,00; în anumite sesiuni, sute de locuri au rămas libere, deoarece candidații nu reușeau să depășească pragul minim de trecere.
În cadrul sesiunii de admitere din noiembrie 2026, dintre toți candidații care au ajuns la etape scrise, 20 au reușit să atingă medii finale de cel puțin 9,00.
Rezultatele oficiale arată că doar o persoană a fost eliminată din concurs, și anume candidatul din Teleorman surprins cu un sistem de microcăști și transmisie video. Deficiența sa de pregătire a fost evidentă încă de la prima fază a admiterii, la testul de evaluare a performanței fizice, unde a reușit să treacă abia cu nota 6,40.
COMENTARII / 0