În duminică, cetățenii suedezi vor vota la primele alegeri parlamentare post-adhesie la NATO, într-o competiție deosebit de aprinsă. Premierul Ulf Kristersson avertizează că dacă stânga câștigă, Suedia ar risca să nu poată respecta obligațiile sale în Alianță.
Suedia a fost aproape în totalitate unită în sprijinul acordat Ucrainei și în susținerea deciziei de a adera la NATO în urmă cu doi ani, după decenii de neutralitate. Însă, într-un interviu acordat POLITICO la Stockholm, liderul Partidului Moderat, de centru-dreapta, a susținut că Europa ar trebui să fie conștientă de riscurile de securitate pe care le-ar presupune venirea la putere a blocului rival de stânga, posibilitate indicată de sondaje.
Întrebat ce este în joc pentru Europa la scrutinul de duminică, Kristersson a răspuns: „Aș spune politica de securitate. Dacă stânga ar câștiga, două dintre cele trei sau două dintre cele patru partide au votat împotriva aderării Suediei la NATO. Adică este o chestiune foarte, foarte reală”.
Citește șiVideo Sorin Grindeanu, după ședința decisivă pentru susținerea lui Luca Niculescu: „Nu este premierul PSD, de ce trebuie să și-l asume PSD?”
„Asta înseamnă un guvern care nu va putea lua deciziile interne necesare pentru a ne îndeplini obligațiile față de NATO, de exemplu, în privința cheltuielilor sau a tuturor misiunilor”, a continuat el.
Suedia a devenit cel mai nou membru NATO în 2024, după ce opinia publică s-a orientat în favoarea renunțării la neutralitate în contextul agresiunii teritoriale a lui Vladimir Putin în Europa. Decizia a fost „un lucru important” pentru țara cu 10,6 milioane de locuitori, care a rămas neutră în timpul ambelor războaie mondiale și pe tot parcursul Războiului Rece, a spus Kristersson.
„Dar, după ce am devenit membri, am luat în guvern în fiecare lună câte o decizie legată de NATO”, a adăugat premierul. „Iar dacă guvernul nu este unit, pur și simplu nu poate lua deciziile.”
Suedia a expediat sute de militari pentru a se integra într-o forță NATO din Letonia, a oferit nave de război pentru patrularea Mării Baltice și a lansat avioane de luptă Gripen pentru operațiuni de poliție aeriană în zonă.
Când i s-a adus în discuție posibilitatea ca susținerea Ucrainei să fie contestată, Kristersson a declarat:
„Sper din tot sufletul că nu, pentru că am fost uniți în privința Ucrainei, cu o singură excepție. Partidul Stângii a votat împotriva primului pachet de sprijin pentru Ucraina. Din acel moment, toate cele opt partide au fost unite”.
În urma acestui eveniment, 8 partide s-au consolidat.
Kristersson a făcut declarații imediat după ce Magdalena Andersson, liderul opoziției social-democrate, a lansat o intervenție aspră. Într-un interviu pentru POLITICO, publicat săptămâna aceasta, ea a cerut premierului să explice legăturile aliaților săi cu Rusia.
În ultimele zile, rezultatele anticipate pentru scrutinul de duminică sugerau o victorie sigură pentru social-democrații sub conducerea lui Andersson și partenerii lor din formațiile de stânga mai mici. Totuși, în ultimele două săptămâni, avantajul lor în sondaje s-a contractat dramatic, ajungând la 2,6% și rămânând în limitele marjei statistice de eroare.
Prietenii care fac parte din extrema dreaptă
Coaliția de centru-dreapta, sub conducerea lui Kristersson, a administrat țara în ultimele 4 ani cu ajutorul partidului de extremă dreapta Democrații Suediei. Premierul a susținut alegerea de a colabora cu această formațiune, pe care oponentii o descriu ca fiind excesiv de extremistă, în ciuda eforturilor interne ale partidului de a se distanța de vechile sale legături neonaziste.
„Respect pe deplin faptul că în Parlamentul suedez există opt partide”, a spus Kristersson. „Niciunul dintre aceste partide nu este nici pe departe aproape de a avea singur majoritatea. Dacă nu poți reuni partidele în jurul unor teme și obiective concrete, pur și simplu nu vei reuși să faci nimic.”
În cadrul conducerii lui Jimmie Åkesson, partidele Democrații Suediei se situează pe locul doi în sondajele electorale, în urma partidului social-democrat condus de Andersson. În declarație, Åkesson a exprimat intenția de a căuta șansa de a ocupa funcția de premier la alegerile viitoare, programate pentru 2030.
Kristersson ar reveni în funcția de prim‑minister după alegerile de duminică, afirmând că este dispus să acorde, pentru prima oară, poziții ministeriale politicienilor din Partidul Democrat din Suedia. Aceasta ar constitui o transformare semnificativă pentru Suedia, iar coaliția de stânga a organizat o campanie de opoziție față de această perspectivă.
Kristersson a menționat că integrarea într-o coalitie guvernamentală ar restrânge capacitatea unui ministru de a acționa autonom și de a susține inițiative extremiste.
„În Suedia avem un proces colectiv de luare a deciziilor în guvern”, a spus el. „Nu aș spune niciodată că un ministru nu este important, dar fiecare ministru face parte dintr-o echipă care ia împreună toate deciziile, astfel încât există foarte puțin spațiu pentru ca cineva să joace după propriile reguli.”
„Și, din moment ce eu voi fi persoana care va forma acel guvern și cea care îi va numi pe fiecare dintre ei, vă pot garanta că din guvernul meu vor face parte numai oameni foarte competenți și experimentați, cu o judecată solidă”, a adăugat premierul.
COMENTARII / 0