Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, consideră că, având în vedere transformările fundamentale care au loc pe piaţa energetică, costul motorinei nu mai are şanse să scadă la vechile valori. În schimb, 10 lei/litru pare să se impună drept noul standard pentru acest produs. Această opinie a fost transmisă prin intermediul Agerpres.
Dumitru Chisăliţă subliniază că există perioade în economie caracterizate printr-o schimbare de paradigmă, iar 2026 se numără printre acestea.
În esența sa, această perioadă se axează pe o realitate incomodă, care a fost neglijată în mod constant de către piețe, factori politici și public: nu există în prezent un scenariu plauzibil care să prevadă o revenire a prețurilor motorinei la niveluri considerate ieftine.
Nu este vorba despre o creștere temporară a prețurilor, nici despre o abatere de la cursul obișnuit.
În schimb, se discută despre încheierea unei perioade considerate normale.
„Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepţie. Este noua bază”
Citește șiSalarii în marketing digital 2026: ce câștigi și ce tendințe
, afirmă el într-o analiză remisă duminică.
Articolul continuă după această notificare.
În opinia sa, ideea că tarifele energetice variază în mod regulat, revenind la o medie standard, nu mai este relevantă în situația curentă.
Schimbările în domeniul energetic au dus la o reconsiderare a echilibrelor economice în sector.
„Ani la rând am fost învăţaţi că energia funcţionează ciclic: creşte, scade, revine la medie. Este poate cea mai periculoasă presupunere care încă domină gândirea economică.”
Specialistul subliniază că globalizarea energetică a fost grav afectată.
Mecanismul care aducea petrol ieftin din surse eficiente către rafinării eficiente a fost distrus, schimbând astfel regulile.
Acum, fluxurile sunt condiționate politic și nu mai sunt optimizate doar din punct de vedere economic.
„Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine şi cât de „sigur” este. Iar siguranţa costă. Mult.”
Securitatea energetică devine o prioritate din ce în ce mai mare pentru statele europene, care sunt dispuse să accepte costuri mai mari pentru a-şi asigura stabilitatea energetică.
Această schimbare de priorităţi conduce la o creştere a preţurilor la energie, fenomen observat în întreaga Europă.
Schimbările în peisajul energetic european au transformat autonomia energetică într-un imperativ,
potrivit preşedintelui Asociaţiei Energia Inteligentă.
În prezent, statele europene acordă prioritate securităţii energetice în detrimentul costurilor reduse.
„Autonomia energetică este noul lux obligatoriu”
,
a afirmat preşedintele, subliniind că această tendinţă nu este una efemeră, ci înscrierea într-o nouă realitate structurală.
Aceasta implică costuri duble pentru evitarea dependenţei de o singură sursă de energie,
ceea ce conduce la contracte mai costisitoare, rute mai lungi şi stocuri strategice.
Prin urmare, noul nivel de cost va fi mai ridicat.
Energia a încetat să mai fie considerată o simplă marfă odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina, care a spulberat această iluzie. Acum, energia a devenit un instrument de presiune geopolitică.
Schimbările în mecanismul de stabilire a prețului motorinei au implicații mai ample, potrivit Chisăliţă, care a explicat că acestea nu mai sunt determinate exclusiv de cererea și oferta, ci și de factori precum riscul, tensiunea și strategia. În acest context, volatilitatea a devenit o caracteristică permanentă, și nu o excepție. În plus, Chisăliţă a subliniat că
„Europa plăteşte mai mult decât alţii”
.
Concentrarea obsesivă a dezbaterii publice pe costul petrolului brut a fost criticată de către preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, care a accentuat că capacitatea de rafinare reprezintă vulnerabilitatea majoră a Europei.
Schimbări structurale decisive au avut loc în industria europeană de rafinare, Europa închizând rafinării și reducând investițiile, ceea ce a dus la o creștere a dependenței de importuri de produse finite.
Această evoluție a creat o situație paradoxală: în ciuda stabilizării prețului petrolului brut, motorina poate rămâne scumpă din cauza lipsei infrastructurii de procesare eficientă.
„Europa a închis rafinării, a redus investiţiile şi a devenit dependentă de importuri de produse finite. Asta creează o situaţie paradoxală: chiar dacă petrolul brut se stabilizează, motorina poate rămâne scumpă. Pentru că nu ai unde să o procesezi eficient. Este una dintre cele mai puţin discutate, dar decisive schimbări structurale”
,
a declarat specialistul în domeniu.
În plus, președintele respectiv afirmă că impozitele au înregistrat o creștere substantială și s-au transformat într-un factor ascuns care influențează puternic sectorul energetic.
Aceste taxe au devenit o podea invizibilă, după cum susține el.
Într-un scenariu optimist, un anumit factor rămâne o constantă: taxarea. Aceasta include accizele, taxele suplimentare, impozitele aplicate impozitelor, TVA-ul şi dezvoltarea sistemelor de impunere a penalităților pentru carbon, care împreună formează un „plafon minim” – un prag de preț care nu poate fi depășit în scădere. Nu datorită incapacității pieței de a-l atinge, ci datorită faptului că statul nu va permite acest lucru. În consecință, reducerea costului petrolului este compensată prin impozite. Iar majorarea acestuia este exacerbată, după cum a explicat Chisăliţă.
Funcționarea piețelor financiare se bazează pe așteptări, care sunt, în general, optimiste.
Ele presupun că dezechilibrele se corectează, că tensiunile se rezolvă, că lucrurile „revin la normal”.
Însă, această stare de normalitate a încetat să mai existe.
În prezent, modelul de revenire la medie – care presupune că prețurile se stabilizează la un nivel mediu – este aplicat unei realități inexistente.
Această abordare greșită duce la erori sistematice de evaluare, potrivit acestuia.
În același timp, el a accentuat divergențele în rândul politicienilor, care par să fie scindați între două poziții: una de negare și alta de amânare a problemelor.
Realitatea este președintele Asociației Energia Inteligentă care a exprimat opinii ferme cu privire la deciziile economice în perioade electorale.
„Factorii politici în astfel de perioade nu sunt mai lucizi. Din contră. Costul electoral al recunoaşterii realităţii este prea mare. Este mai simplu să plafonezi temporar, să subvenţionezi punctual, să amâni deciziile dificile. Dar aceste măsuri nu rezolvă problema. O maschează. Rezultatul este o economie care nu se adaptează, ci reacţionează târziu, violent şi ineficient”
Durata prelungită a conflictului reprezintă riscul cel mai semnificativ, conform declarațiilor.
Afirmația potrivit căreia marile conflicte au o durată limitată este greșită.
Istoria arată că aceste conflicte pot dura luni de zile, chiar și ani de zile
, provocând divizarea economiilor și schimbări majore în fluxurile economice mondiale. În cazul în care tensiunile actuale persistă, consecințele nu se vor limita la volatilitate, ci vor duce la o restructurare permanentă a economiei globale. În urma acestui proces, Europa se va confrunta cu costuri energetice mai mari, în timp ce Asia va avea acces la resurse mai puțin costisitoare. Acest fenomen va modifica competitivitatea la nivel global, iar diferențele rezultate nu pot fi corectate cu ușurință.
Potrivit acestuia, nici măcar în situații optimiste, cum ar fi o încheiere rapidă a conflictelor sau o reducere semnificativă a cererii, costurile energetice nu vor scădea la niveluri mici, din cauza problemelor structurale existente.
Dumitru Chisăliţă a declarat că costurile reduse ale motorinei au devenit o realitate imposibilă pe piață.
„Motorina ieftină nu mai este un rezultat posibil al pieţei. Este produsul unei lumi care a dispărut. Ceea ce trăim acum nu este o anomalie, ci noul echilibru: mai scump, mai instabil, mai politic.”
El a adăugat că problema nu este nivelul prețului în sine, ci mai degrabă refuzul de a accepta că acest nivel va fi permanent.
sunt aspecte care întârzie adaptarea și amplifică șocurile.
Potrivit lui Dumitru Chisăliţă,
„Problema reală nu este nivelul preţului. Problema este că refuzăm să acceptăm că acest nivel va fi permanent. Că pragul de 9 lei/l nu este un maxim temporar, ci noul minim psihologic. Această negare colectivă – a pieţelor, a politicienilor şi a societăţii – întârzie adaptarea şi amplifică şocurile. Iar cu fiecare criză viitoare, costul acestei întârzieri va deveni tot mai vizibil. Şi tot mai greu de suportat”
COMENTARII / 0