În urma acţiunilor provocatoare ale Rusiei, Petr Pavel, Preşedintele Cehiei, a propus NATO să ia în considerare anumite contramăsuri, printre care şi restricţionarea accesului la internet, pentru a răspunde la modul în care Moscova testează hotărârea alianţei pe frontiera sa estică, potrivit The Guardian.
La Praga, Pavel a făcut apel la măsuri „destul de ferme, eventual chiar neconvenţionale” pentru a riposta la atitudinea agresivă a Moscovei faţă de alianţă, lansând avertismentul că, în lipsa acestora, Kremlinul îşi va escalada acţiunile.
Cu o experienţă militară deosebit de vastă, Pavel se remarcă printre liderii europeni prin cariera sa militară anterioară, care include funcţia de general în retragere şi preşedinte al Comitetului Militar al NATO.
Citește șiRomânia a obținut trei medalii de aur și două de argint la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică 2026
Perioada îndelungată de discuții purtate cu Moscova în cadrul Consiliului NATO-Rusia, care în prezent este suspendat, i-a consolidat poziția de exprimare a opiniilor pertinente cu privire la perspectivele alianței și pericolele cu care se confruntă.
Președintele Cehiei a manifestat nemulțumire din cauza lipsei de determinare a Statelor Unite în ceea ce privește continuarea presiunii asupra Rusiei. Această declarație a fost făcută fără a adresa critici directe lui Donald Trump.
La o declarație anterioară, Pavel a afirmat în fața presei din Cehia că Trump a reușit să compromită credibilitatea NATO în ultimele câteva săptămâni într-o manieră mult mai eficientă decât a făcut-o Vladimir Putin pe parcursul mai multor ani.
Nu a oferit detalii suplimentare despre această declarație, evitând criticile la adresa Statelor Unite, considerând că acestea nu ar avea efect în prezent.
Nu cred că vreo critică directă la adresa Statelor Unite ar ajuta în acest moment
a afirmat el.
În loc să ocolească problema, NATO a fost îndemnat să acorde atenţie stringentă consolidării statelor membre pentru a face faţă presiunilor exercitate de Rusia.
Președintele Cehiei a avertizat că Rusia a ajuns la „limitele unui posibil conflict direct” cu NATO, declarând că alianța militară ar trebui să dea un răspuns ferm pentru a evita escaladarea situației. NATO se confruntă cu o perioadă de maximă alertă în relația cu Rusia.
De la 2014, când Crimeea a fost anexată de Ucraina, președintele ceh a afirmat că Moscova a ajuns să înțeleagă mecanismul de funcționare al NATO și a creat „o abordare care să se apropie foarte mult de pragul Articolului 5, însă păstrându-l permanent la un nivel ușor sub această limită”.
Potrivit pactului NATO, Articolul 5 stipulează că orice agresiune armată îndreptată împotriva unui stat membru este considerată, de facto, o agresiune împotriva tuturor statelor membre.
Se afirmă că Pavel a menționat faptul că, în anumite ocazii, oficialii militari ruși au avut o reacție ironică față de procesul anevoios de luare a deciziilor în cadrul alianței.
Comportamentul Rusiei a fost subiectul unor discuții intense, potrivit declarațiilor recente.
Preşedintele Cehiei a ridicat problema acţiunilor provocatoare întreprinse de Rusia în spaţiul aerian.
El a menționat că a întrebat Rusia despre motivul acestor acțiuni, care includ apropierea periculoasă de navele de război din Marea Neagră și Marea Baltică, precum și survolul acestora.
„Pentru că putem”
a fost răspunsul primit.
Preşedintele Cehiei a adăugat că exact acest tip de comportament a fost tolerat până în prezent.
Recent, un aparat de zbor militar NATO a distrus o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Estoniei, în timp ce Letonia și Lituania au înregistrat și ele incidente asemănătoare care au afectat activitățile zilnice. În general, se estimează că dronele respective erau de origine ucraineană și erau direcționate către Rusia, dar au fost deviate de la cursul inițial și trimise către teritoriile NATO prin mijloace de război electronic, după cum relatează The Guardian.
Președintele Cehiei a exprimat îngrijorarea sa cu privire la posibilitatea unei agresiuni continue, declarând:
„După anexarea Crimeei, am discutat de multe ori despre posibilitatea continuării agresiunii, dar cea mai mare teamă a mea nu era o agresiune militară deschisă împotriva unei ţări NATO, ci mai degrabă o provocare sub pragul Articolului 5”
. Această declarație subliniază temerile sale legate de acțiunile viitoare ale Rusiei.
El a avertizat că, în cazul în care anumiţi lideri europeni optează în permanenţă pentru soluţii diplomatice, chiar şi atunci când ruşii nu manifestă niciun interes în acest sens, NATO se expune riscului de a se fragmenta şi de a-şi pierde capacitatea de acţiune.
Preşedintele Cehiei a tras concluzia că Rusia răspunde în principal la forţă, atunci când interesele îi sunt afectate.
„Rusia, din păcate, nu înţelege limbajul amabil. Înţelege în principal limbajul forţei, ideal însoţit de acţiune… dacă încălcările spaţiului aerian NATO continuă, va trebui să luăm o decizie de a doborî fie o aeronavă fără pilot, fie una cu pilot”
, a afirmat el.
Potrivit lui Pavel, ar fi indicat ca alianţa să evalueze soluţii „neconvenţionale” care, fără să provoace pierderi de vieţi, să fie totuşi suficient de eficiente pentru a-i face pe ruşi să realizeze că drumul pe care îl aleg nu este cel corect.
Într-o abordare strategică, Petr Pavel a sugerat că perturbarea infrastructurii critice ar putea constitui o contra-măsura eficientă, menționând că impactul tehnologiei asupra dinamicii conflictului este evident.
„De exemplu, oprirea internetului sau a sateliţilor – aţi văzut ce diferenţă a făcut Starlink pe câmpul de luptă – sau deconectarea băncilor ruseşti de la sistemul financiar”, a explicat Petr Pavel.
COMENTARII / 0