Președintele Nicușor Dan a hotărât să nu adopte legea care incrimină căsătoria forțată a minorilor, redirecționând proiectul de act normativ înapoi la Parlament pentru o nouă examinare.
Șeful statului a susținut această inițiativă citând existența unor neclarități în text, precum și a unor neconcordanțe și suprapuneri cu alte norme legale deja în vigoare, conform informațiilor publicate pe portalul Administrației Prezidențiale.
Inițiativa Administrației Prezidențiale urmărește corectarea lacunelor din formularea legislativă, astfel încât versiunea finală să asigure un cadru juridic coerent, predictibil și ușor de aplicat de către instanțele de judecată.
Citește șiNicușor Dan: relația România – SUA, interviu live la Bloomberg
În data de 26 septembrie 2026, Parlamentul a depus la președinte Legea de completare a Legii nr. 286/2009, care se referă la Codul penal, în scopul promulgării.
Legea, subiectul unei reexaminări, vizează punerea în infracțiune a căsătoriei și conviețuirii forțate, completarea unui articol al Codului penal care precizează conceptul de exploatare a unei persoane, și impunerea obligației posturilor de radio și televiziune să transmită mesaje de avertizare despre noile norme ce criminalizează aceste practici.
Conform art. I pct. 1 al legii supuse reexaminării, la articolul 182 („Exploatarea unei persoane”) din Codul penal, sub litera f), se adaugă trei litere noi, cu conținutul următor:
g) exigența de a se căsători sau de a trăi împreună într-o relație asemănătoare celei dintre soți, precum și obținerea de bani sau alte foloase materiale în schimbul încheierii unei căsătorii sau al conviețuirii într-o relație asemănătoare celei dintre soți;
h) impunerea unei persoane să obțină sau să preia o responsabilitate pentru altcineva, precum și dobândirea de bani sau alte bunuri materiale în schimbul faptului că o persoană obține sau preia o responsabilitate pentru altcineva;
i) preluarea ori predarea unui copil în vederea adoptării acestuia de către o altă persoană prin încălcarea procedurii legale privind adopţia, precum şi obligarea sau inducerea în eroare la consimţirea unei adopţii ori obţinerea de bani sau alte foloase materiale în schimbul adopţiei.
În legătură cu dispoziția din legea trimisă Legislativului
„Cele două norme descriu, pentru acest segment de victime, aceeaşi faptă materială unică, respectiv transportarea persoanei, urmărind, ca element al laturii subiective, acelaşi rezultat: forţarea persoanei la o căsătorie sau convieţuire. Fapta este susceptibilă de dublă încadrare la acelaşi moment al consumării, cu consecinţe sancţionatorii radical diferite: 1-5 ani, potrivit noului art. 209-1 alin. (1), raportat la alin. (2), faţă de 5-12 ani, potrivit art. 210 alin. (1) din Codul penal”, a precizat preşedintele.
Conform președintelui, secțiunea „obținerea de fonduri sau alte beneficii materiale în schimbul adopției” inclusă în noua literă i) introdusă de legea supusă reexaminării, în art. 182 din Codul penal, nu desemnează persoana care trebuie să primească foloasele, creând astfel două suprapuneri distincte la nivelul elementului material, în funcție de rolul subiectului activ care le colectează.
Președintele a subliniat, de asemenea, o greșeală de clasificare referitoare la componentele „obţinerea de bani sau alte foloase materiale” din literele g) și h) introduse de legea supusă reexaminării.
Structura corectă a acestui element se găseşte deja în legea supusă reexaminării, la art. 2091 alin. (1) lit. c): „prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra victimei”.
Plata nu este, în această formulare, o formă de exploatare a victimei, ci un mijloc de comitere, relevant exclusiv atunci când plata este dată unui terţ care exercită autoritate sau control asupra victimei, pentru a-i „cumpăra” acordul, conform sursei citate.
În observațiile sale, Nicușor Dan a arătat şi contradicţia dintre alin. (7) al noului art. 209-1 şi art. 91 din Codul penal privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Articolul 91 alin. (32) din Codul penal prevede că „nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 209-211”, o interdicţie absolută.
Un nou articol cuprins în acest interval prevede că „persoana care a comis o faptă prevăzută la alin. (1)-(5), care denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta ori care, în timpul urmăririi penale ori al judecăţii, furnizează organului judiciar informaţii utile pentru aflarea adevărului şi care nu puteau fi obţinute în alt mod sau denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de fapte penale, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege şi poate beneficia de suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta”.
Conform declarației lui Nicuşor Dan, norma conferă două avantaje distincte: diminuarea la 50% a plafonului de pedeapsă (exprimată în mod imperativ) și, în mod separat, posibilitatea de a suspenda executarea pedepsei sub supraveghere.
Şeful statului a semnalat, de asemenea, existența unor incongruențe în conținutul art. II-IV al legii supuse reexaminării.
Conform art. II din legea supusă reexaminării, în primele patru luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, la finalul perioadelor publicitare, difuzate între 18:00-22:00, cu excepția programelor pentru copii, posturile de radio și televiziune trebuie să transmită, alternând, cel puțin o dată pe zi fiecare, următoarele mesaje de avertizare. Acestea precizează că, în prezent, stabilirea de către un minor sub 16 ani a unei relații asemănătoare celei dintre soți „încalcă drepturile fundamentale ale copiilor și se pedepsește cu închisoarea”, iar forțarea unei persoane majore sau minore la căsătorie sau la conviețuire similară cu cea dintre soți „se pedepsește cu închisoare”.
În primul mesaj de avertizare, expresia „convieţuire asemănătoare aceleia dintre soţi” nu corespunde exact cu fraza din alineatul (1) al articolului nou („convieţuirea într-o relaţie asemănătoare aceleia dintre soţi”), iar cele două mesaje de avertizare prezintă variante distincte privind pedeapsa („cu închisoarea”, respectiv „cu închisoare”), a susținut preşedintele Nicuşor Dan.
În data de marți, 7 aprilie, pentru publicația Libertatea, ministrul Muncii, Florin Manole, a exprimat dorința de a elimina complet căsătoriile forțate din România, o practică ce persistă încă în unele comunități tradiționale romi. În consecință, Parlamentul găzduiește două proiecte legislative care urmează să fie adoptate și să introducă în normele românești o directivă europeană.
COMENTARII / 0