Prima fosilă în coral descoperită în România, în Munții Bucegi, are de 420 de milioane de ani. Unde este expusă

În Munții Bucegi, România, a fost găsită prima fosilă de coral, identificată cu numărul 1 în colecția de Paleontologie și datată la 420 de milioane...

În Munții Bucegi, România, a fost găsită prima fosilă de coral, identificată cu numărul 1 în colecția de Paleontologie și datată la 420 de milioane de ani. Această relicvă va fi prezentată miercuri la Muzeul Geologic Naţional, în cadrul expoziției intitulată „World Unseen – lumea nevăzută de sub ape”. În plus, expoziția va introduce o metodă non-invazivă de analiză a coralilor.

Dr. Jamie Craggs, reprezentant al Carol Spawning International, a reușit să detecteze ovulele fecundate în fază de dezvoltare, folosind ecograful APLIO i700, în interiorul unui coral dur. Această realizare este prezentată în expoziție.

Până în prezent, cercetătorii se confruntau cu necesitatea de a verifica dacă metoda de reproducere artificială a coralului a funcționat, iar pentru aceasta disecau un coral, fapt ce determină moartea acestuia, menționează News.ro.

Citește șiUn nume cunoscut este sărbătorit astăzi în calendarul ortodox. Cui îi urezi „La mulți ani” pe 16 noiembrie

„Este prima oară în cercetările de genul acesta când se reuşeşte monitorizarea coralului şi verificarea succesului procesului de reproducere artificială fără ca acel coral să fie compromis. Acest lucru se desfăşoară în mediul acvatic, ecograful fiind folosit sub apă”, a declarat la vernisaj Iulia Becheanu de la Canon România.

Începând cu acum 2 ani, inițiativa a produs peste 800.000 de embrioni, iar în prezent 65.000 de corali au fost reintroduși în mediul lor natural.

Expoziția conține 13 fotografii care înregistrează coralii în detalii greu percepute cu ochiul liber, de la nuanțele și contururile lor până la faza reproducerii și la delicatețea recifelor pe care le formează. Prin intermediul experiențelor VR, vizitatorii pot pătrunde în universul recifelor, iar fotografiile lenticulare dobândesc adâncime și mișcare odată cu modificarea unghiului de vedere.

„Expoziţia ilustrează această misiune şi vine să ne arate lucruri pe care altfel nu le-am fi putut surprinde. Folosind tehnologia, cercetătorii au reuşit să reproducă condiţii perfecte de înmulţire a coralilor, astfel încât acestora să le permită reconstruirea recifelor care conform majorităţii organizaţiilor de protecţie a mediului se află într-un ritm avansat de dispariţie, ei evaluând că în aproximativ 50 de ani nu vom mai putea să ne bucurăm de experienţele subacvatice şi de coralii în viaţă”, a subliniat Becheanu.

„Degradarea coralilor nu este o poveste care să atragă click-uri pe internet şi să facă audienţă la televizor. Ea este o realitate. Coralii care înainte erau foarte viu coloraţi acum sunt albi şi distruşi. Eu zic că 50 de ani este o estimare optimistă pentru dispariţia acestora sau restrângerea suprafeţelor, aşa cum estimează cercetătorii. La modul în care arată Marea Roşie, de exemplu, cred că undeva într-un univers de 20 de ani, dacă oamenii de ştiinţă nu intervin în mod consecvent şi dacă noi, companiile private, nu sprijinim aceste demersuri, lucrurile nu vor arăta bine”, a adăugat Becheanu.

Un exponat impresionant.

O fosilă de coral, prima găsită în România, situată în Munții Bucegi, este identificată cu numărul 1 în colecția de Paleontologie și reprezintă un exponat impresionant care arată că trecutul nostru în Munții Bucegi era diferit.

Ramona Bălăşcuţă, directorul Muzeului Geologic Naţional, a declarat acest lucru.

Fosilă aceasta se încadrează în Silurianul târziu și a fost datată la 420 de milioane de ani.

Prin acest exponat, reprezentanţii Muzeului Geologic Naţional evidenţiază faptul că „Bucegii făceau parte dintr-un alt areal geografic, ţara noastră se afla sub o întindere de ape, aceasta fiind şi dovada vie”.

Bălăşcuţă a explicat modul în care s-a format coralul, menționând că acest tip de coral are la bază un schelet calcaros, constituind un carbonat de calciu. După moartea organismului, prin tasare, cimentare și suprapunere, se formează noile roci sedimentare.

„Acest tip de coral are la bază un schelet calcaros. La bază este un carbonat de calciu. După ce moare, prin tasare, cimentare, suprapunere, formează noile roci sedimentare”, a explicat Bălăşcuţă cum s-a format acest coral.

În colecția muzeului, dedicată începuturilor Institutului Geologic din România din 1908-1910, obiectul este expus; pentru această expoziție a fost extras în mod special din depozit.

Muzeul Geologic Naţional păstrează în colecția sa 74.744 de eșantioane.

„Avem o mică parte expuse, restul sunt în colecţii underground, unde publicul nu are acces, ci numai cercetătorii. La prima vedere o fosilă poate nu ne spune estetic prea mult, însă cercetătorii sunt exaltaţi”.

managerul a declarat că speră ca expoziția să atragă un număr cât mai mare de vizitatori, în special tineri.

„Există foarte multe animale care au dispărut şi despre care nu mai ştim nimic, cum e cazul coralilor. Ceea ce vedem noi astăzi expus aici este doar căsuţa în care locuia. Această specie, Favosites niagarensis, a dispărut. Această fosilă ne spune cât de caldă era apa, cât de oxigenată era. În fapt ne spune că exista apă marină acolo unde astăzi avem munţi”, a explicat cercetătoarea Monica Macovei.

Exhibiția rămâne deschisă până la data de 30 ianuarie 2027.

COMENTARII / 0